Inflatia anuala a coborat la 9.3% - 16 martie 2026

Rata anuala a inflatiei a coborat in februarie 2026 la 9.3%, de la 9.6% in ianuarie, potrivit datelor INS. Fata de luna precedenta, preturile de consum au crescut cu 0.6%, cea mai mare crestere fiind la alimente (+0.76%). In ritm anual, serviciile s-au scumpit cu +11%, produsele nealimentare cu +9.4%, iar alimentele cu +7.9%. Inflatia atinsese un maxim de 9.9% in august si septembrie 2025, dupa care a intrat pe un trend usor descendent. Rata inflatiei de la inceputul anului (februarie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 1.5%, iar rata medie a inflatiei in ultimele 12 luni a fost 8.1%. Prognozele Ministerului Finantelor indica faptul ca inflatia ar urma sa intre in intervalul tintei BNR de la sfarsitul anului 2027, urmand sa scada pana la 2.5% la finalul anului 2029, cu o medie anuala de 2.8%. (Sursa: ZF)

Deficitul comercial al Romaniei, in scadere[edit | ]

Deficitul comercial al Romaniei pentru produse alimentare (excluzand animalele vii si cerealele) s-a situat anul trecut la 6.3 mld. EUR, in scadere cu aproximativ 10% fata de anul precedent, pe fondul unei cresteri a exporturilor mai rapide decat importurile. Cu toate acestea, Romania inregistreaza un deficit in 14 din cele 15 categorii analizate. Cel mai mare deficit a fost la fructe (peste 1 mld. EUR), urmate de carne si lactate, oua si miere. La legume, productia a fost de 2.2 mld. de tone, consumul de peste 3 mil. de tone, iar aproximativ 1 mil. de tone provin din import, ceea ce indica o dependenta de 33%. Deficitul comercial la legume este de peste 650 mil. EUR. In paralel, cerealele sustin balanta agroalimentara, Romania avand in 2025 o productie record de grau de 13 mil. de tone, locul patru in Europa. (Sursa: ZF)

Preturile productiei industriale, in crestere[edit | ]

Preturile productiei industriale pe piata interna si externa au crescut in ianuarie 2026 cu 7.8% fata de aceeasi perioada a anului trecut si cu 2.2% fata de decembrie 2025. Pe piata interna, preturile au urcat cu 9% YOY, iar pe piata externa cu 4%. Fata de luna precedenta, preturile productiei industriale au crescut cu 2.8% pe piata interna si cu 0.6% pe piata externa. Cele mai mari cresteri anuale au fost in industria energetica (+14%), urmata de industria bunurilor intermediare si bunurilor de uz curent (+5%). Pe diviziuni, productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat a crescut cu 19%, distributia apei, salubritate si gestionarea deseurilor cu 13%, iar industria prelucratoare cu 4%. In industria extractiva, preturile au stagnat, dupa o scadere de 5% la extractia petrolului brut si a gazelor naturale si o crestere de 12% la extractia carbunelui. (Sursa: INS)

Economia Marii Britanii a stagnat in ianuarie[edit | ]

Economia Marii Britanii nu a inregistrat nicio evolutie in ianuarie, fiind sub estimarea economistilor de 0.2%, dupa un avans de 0.1% in decembrie. In T4 2025, PIB-ul a crescut cu 0.1%, sub asteptari. Sectorul serviciilor nu a inregistrat crestere, productia a scazut cu 0.1%, iar constructiile au crescut cu 0.2%. Dupa publicarea datelor, pietele estimeaza o probabilitate de 1.83% pentru o reducere a dobanzii de catre Bank of England pe 19 martie, conform LSEG. (Sursa: CNBC)

Consumul din SUA a crescut cu doar 0.1% in ianuarie[edit | ]

Cheltuielile de consum din SUA, ajustate la inflatie, au crescut cu 0.1% in ianuarie fata de luna precedenta, potrivit BEA. Indicatorul core PCE, a urcat cu 0.4% lunar si 3.1% anual, in timp ce PCE total a crescut cu 0.3% lunar si 2.8% anual. Datele indică o încetinire a activității economice, în contextul în care PIB-ul din T4 2025 a fost revizuit la o creștere de 0,7%, de la estimarea inițială de 1,4%. In ianuarie, consumatorii au redus cheltuielile pentru bunuri dupa sezonul de sarbatori, in timp ce cheltuielile pentru servicii esentiale, precum sanatate, locuinte si asigurari, au ramas ridicate. (Sursa: CNBC)

Fondul Proprietatea (FP)[edit | ]

Raportul lunar al Fondul Proprietatea arata ca valoarea activului net (VAN) pe actiune este de 0.7940 RON, in timp ce pretul de piata este de 0.5730 RON, ceea ce implica un discount de aproximativ -27.8% fata de VAN. Fondul are o capitalizare de circa 1.7 mld. RON, iar VAN total este de 2.3 mld. RON. Portofoliul este concentrat in principal in companii nelistate (88.8% din VAN), cu expunere majoritara pe sectorul infrastructurii (75.3%), iar cele mai mari detineri sunt CN Aeroporturi Bucuresti, CN Administratia Porturilor Maritime si Societatea Nationala a Sarii. Structura actionariatului este dominata de investitori persoane fizice romane (43.9%), iar fondul continua sa distribuie numerar catre actionari prin dividende si programe de rascumparare. (Sursa: BVB)

TERAPLAST SA (TRP)[edit | ]

Actiunile TeraPlast au fost promovate pe 13 martie din categoria Standard in categoria Premium a Pietei Reglementate a Bursei de Valori Bucuresti, dupa indeplinirea criteriilor de lichiditate si capitalizare a free-float-ului. Statutul de emitent Premium implica standarde mai ridicate de transparenta si guvernanta corporativa, cu obiectivul cresterii vizibilitatii in randul investitorilor institutionali si de retail. Titlurile TRP sunt incluse in indicii BET, BET-BK, BET-TR, BET-XT si BETPlus, iar la nivel international in indicii FTSE Russell si MSCI pentru Piete de Frontiera. Compania a raportat pentru 2025 o cifra de afaceri consolidata de peste 1 mld. RON, in crestere cu 21%, si profit de 1.2 mil. RON, dupa o pierdere de 19.5 mil. RON in anul precedent. (Sursa: ZF)

TESLA INC. (US.TSLA)[edit | ]

Vanzarile de vehicule electrice Tesla produse in China au crescut in ianuarie–februarie 2026 cu peste 35%, la 127,728 unitati, de la 93,926 in anul precedent, potrivit CPCA. Volumele provin din Gigafactory Shanghai, care produce Model 3 si Model Y pentru piata interna si exporturi. Tesla s-a clasat pe locul al doilea dupa BYD, care a raportat o scadere anuala de 36% a livrarilor. In 2025, BYD a devenit cel mai mare vanzator global de vehicule electrice, cu exporturi de peste 1 mil. de unitati. Competitia pe piata chineza s-a intensificat: Geely Xingyuan a fost cel mai vandut model in China in februarie, iar in luna precedentă SUV-ul Xiaomi YU7 a depasit Tesla Model Y la vanzari. (Sursa: CNBC)

ADOBE INC. (US.ADBE)[edit | ]

Shantanu Narayen va renunta la functia de CEO al Adobe dupa numirea unui succesor si va ramane presedinte al consiliului de administratie. Dupa anunt, actiunile au scazut cu 7% in tranzactiile after-hours. Narayen conduce compania din 2007, perioada in care Adobe a introdus abonamentul pentru Creative Cloud si si-a extins oferta de servicii prin utilizarea inteligentei artificiale generative. Pentru T1, compania a raportat EPS ajustat de 6.06 USD si venituri de 6.40 mld. USD, peste estimarile de 5.87 USD si 6.28 mld. USD. Veniturile au crescut cu aproximativ 12% YOY, iar profitul net a fost de 1.89 mld. USD, compania raportand 850 mil. utilizatori lunari pe Acrobat, Creative Cloud, Express si Firefly, in crestere cu 17%. Adobe estimeaza pentru T2 un EPS ajustat de 5.80–5.85 USD si venituri de 6.43–6.48 mld. USD. (Sursa: CNBC)

GSK PLC (UK.GSKc)[edit | ]

GSK a obtinut aprobarea extinsa din partea FDA pentru vaccinul Arexvy impotriva virusului respirator RSV, care va putea fi administrat tuturor adultilor cu risc ridicat, extinzand populatia eligibila din SUA cu aproximativ 21 mil. de adulti. Vaccinul era deja aprobat pentru persoanele de peste 60 de ani si pentru adultii cu varste intre 50–59 de ani cu cel putin o afectiune care creste riscul de infectie severa. Decizia se bazeaza pe un studiu cu sub 1,000 de participanti, care a aratat un raspuns imun similar la adultii mai tineri fata de grupul deja aprobat, iar aproximativ 600 de persoane au fost monitorizate pentru siguranta. Urmatorul pas este evaluarea vaccinului de catre comitetul consultativ pentru vaccinuri din SUA, care decide daca vaccinurile sunt acoperite de asiguratori si analizeaza recomandarile pentru aceasta categorie de varsta. (Sursa: Bloomberg)