La (FP) cumpara Templeton, Templeton si... Templeton - 31 ianuarie 2011
Asteptat la tranzactionare ca un factor de catalizator al pietei, Fondul Proprietatea nu a fost in masura sa impulsioneze celelalte titluri de pe Bursa in primele zile dupa listare in conditiile in care investitorii au intarziat sa isi faca aparitia. Aceasta realitate s-a reflectat prin volumele obisnuite pe emitentii vechi, dar si prin declinul generalizat la nivelul indicilor. Lichiditatea exceptionala de peste o suta de milioane de euro pe titlurile FP de saptamana trecuta nu isi are astfel corespondentul in evolutia de ansamblu a pietei, iar in opinia unor brokeri si investitori aceasta este asigurata in cea mai mare parte de un singur cumparator. Presiunea ridicata la vanzare din partea speculatorilor care au cumparat in anii trecuti prin contracte la Depozitarul Central si a persoanelor despagubite nu are momentan o contrapondere in piata unde apetitul investitorilor este scazut. Persoane din piata contactate de Curierul National au indicat administratorul Fondului, Franklin Templeton si entitati financiare afiliate consortiului de listare ca principali sustinatori ai cotatiei.Entuziasmul declarativ al oficialilor si titlurile exaltate din presa dupa prima zi de tranzactionare a Fondului fata de rulajul de 213,63 milioane lei pe titlurile FP, impresionant pentru BVB, apar ca exagerate in contextul in care deja multe voci din piata spun ca volumul respectiv a fost "fabricat" de market-makeri. Astfel vehicule financiare gravitand in jurul Franklin Templeton ar fi fost singurii cumparatori importanti din primele sesiuni."Parerea mea este ca avem o influenta mult mai scazuta a Fondului asupra Bursei decat cea anticipata de cvasitotalitatea brokerilor si a altora care s-au inclus in corul ce s-a format in jurul listarii FP", a declarat pentru Curierul National Adrian Rotaru, investitor cu experienta in piata de capital romaneasca. El considera ca "galeria" respectiva s-a inselat, iar interesul din piata nu este nici pe departe cel scontat: "Volumele de tranzactionare pe FP sunt total rupte de transferurile pe ceilalti emitenti." Rulajul din primele sesiuni nu reflecta o efervescenta investitionala, ci un volum "fabricat" de market-makeri cu scopul, pe de o parte, de a antrena lichiditatea pe acest emitent si, pe de alta parte, de a mentine anumite paliere de cotare pentru intervale mai ridicate de timp. Rotaru a indicat administratorul Fondului, Franklin Templeton si companiile financiare din cadrul consortiului de listare ca fiind responsabili de cea mai mare parte a volumelor. "Cred ca au fost fonduri si institutionali cu care lucreaza consortiul de listare si poate chiar tranzactii pe conturile house. Nu au fost bani noi in piata. Putem spune ca la Bursa de Valori am avut o prelungire a Horei Unirii si dupa 24 ianuarie", a afirmat Adrian Rotaru.Un senior broker contactat de Curierul National considera, dimpotriva, ca nu s-au facut rulaje importante intraday, dar in acelasi timp sustine ca tranzactionarea din zilele precedente nu reflecta nici pe departe un interes pentru titlurile FP, asa cum s-a afirmat initial in presa. El a preferat sa isi pastreze anonimatul, adaugand ca singura explicatie a fost aceea a existentei unui cumparator unic. "Nici nu stiu ce sa spun on the record", a declarat acesta, lasand sa se inteleaga ca lichiditatea pe FP nu poate fi justificata altfel. "A fost o singura entitate la cumparare care are interesul de a mentine cotatia. Dupa cum arata este Franklin Templeton care acumuleaza pentru fondurile in administrare", a afirmat brokerul. Inca din prima zi de tranzactionare acesta s-a pus in bid si ulterior a incercat sa urce pretul. Sub presiunea vanzatorilor a fost silit sa se replieze pe paliere de cotare inferioare, mai intai la 0,64 lei/actiune, apoi la 0,63 lei/actiune si vineri la 0,62 lei/actiune.Tendinta descendenta in piata a fost imprimata de volumul mare de actiuni disponibile la vanzare, in conditiile unei contraparti slabe la cumparare pe care reprezentantii din piata contactati de Curierul National o vad ca stand pe umerii Franklin Templeton. Brokerul citat a spus ca acum pachetele de actiuni aruncate in piata apartin investitorilor cu profil speculativ care au acumulat la Depozitarul Central si marcheaza profituri medii de 60%.Intrebarea este cat a acumulat Franklin Templeton si cat si-a propus sa acumuleze. In opinia brokerului, avand in vedere volumele din prima zi, in cazul in care compania americana a disponibilizat doar 100 milioane euro, suma nu va fi suficienta si chiar de saptamana aceasta ar trebui sa se simta o sustinere mai slaba la cumparare. Daca are insa imobilizate 200-300 milioane euro este posibil sa absoarba 10% din free-float urmand, ca apoi, vanzatorii sa fie mai putini. In cazul in care pietele externe vor continua pe un parcurs pozitiv exista sansa ca Franklin Templeton sa apere cu succes nivelurile de cotare propuse urmand, ca apoi, dupa rarirea ordinelor de vanzare sa incerce sa ridice pretul, urmand ca peste 0,7 lei/actiune sa se confrunte cu alti vanzatori. Scenariul advers pentru administratorul Fondului Proprietatea ar fi acela ca piata americana sa accelereze in aceste zile catre un top local, de la care sa intoarca pe un val de scaderi. In aceste conditii, considera brokerul contactat de Curierul National, Franklin Templeton ar fi prins pe picior gresit si va renunta la apararea cotatiei, oprindu-se din acumulare. Acest lucru se va impune cu atat mai mult cu cat chiar fondurile aflate in administrarea sa s-ar confrunta acasa cu retrageri din partea contibutorilor. "Parerile sunt impartite intre brokeri despre cati bani are si cat a concentrat in primele zile", a mai spus senior brokerul.Marius Murgu, presedintele Asociatiei Actionarilor Privati de la Fondul Proprietatea ne-a declarat ca investitorii l-au avertizat inca de la inceput pe Mark Mobius de existenta unei presiuni la vanzare chiar din prima zi. Astfel, actionarii FP le-ar fi spus celor de la Franklin Templeton ca trebuie sa se asigure ca vor veni inca din prima sesiune de tranzactionare o contraparte la cumparare din partea investitorilor institutionali nerezidenti. "Un sondaj efectuat de noi in randul persoanelor despagubite, a celor care au cumparat la Depozitar si ai unor brokeri indicau intentii de vanzare pentru 100-300 milioane actiuni", a spus Murgu. Este si motivul pentru care reprezentanti ai asociatiei au dorit sa participe impreuna cu Franklin Templeton la road-show-ul extern. Administratorul Fondului Proprietatea i-a asigurat insa ca nu este necesar si ca vor reusi sa gaseasca investitori.Dupa cum au aratat insa primele zile de tranzactionare, investitorii straini au lipsit. Adrian Rotaru spune ca o intrare a institutionalilor nerezidenti s-ar fi rasfrant pe o multitudine de instrumente financiare si acest lucru s-ar fi vazut in piata. "Fondurile nu intra din prima zi si nu intra pe un singur emitent. Ei fac analize mai profunde. Se uita mai atent la situatia macro, iau in calcul rating-ul de tara si cand intra, intra pe Romania. Asta inseamna insa ca o fac pe pietele financiare in ansamblul lor. Iau pozitii pe piata valutara, intra pe Bursa, intra pe dobanzi. Asa cum arata pietele in momentul de fata este exclus sa fi venit fonduri", a comentat Rotaru.Absenta la cumparare a institutionalilor nu a fost compensata nici de un interes al investitorilor de retail. Brokerul contactat de Curierul National a spus ca strategia de marketing a societatilor de servicii si investitii financiare in aceasta perioada s-a axat pe deschiderea de conturi pentru persoanele despagubite si pentru cei care au cumparat de la Depozitar. "Retailul aduce mai degraba vanzatori. Nu ai de unde sa gasesti oameni cu cash in Romania zilelor noastre. Toata lumea e blocata pe active", a afirmat brokerul. El a explicat si motivul pentru care banii marcati pe FP nu se intorc in piata. Astfel, pe langa cei despagubiti, care nu sunt familiarizati cu tranzactionarea bursiera, se adauga si cei care au cumparat prin contracte semnate la Deozitarul Central si care aveau mai degraba un profil imobiliar. Acestia nu cunosc piata de actiuni si, prin urmare, nu intentioneaza sa reinvesteascaMarius Murgu a insistat asupra faptului ca Fondul Proprietatea ar fi avut nevoie, inainte de listare, de o promovare mai intensa in randul institutionalilor nerezindenti, singurii care pot asigura o contraparte importanta. Fondurile (din Germania, Ungaria, Slovacia) contactate nemijlocit de asociatia actionarilor FP si-au exprimat interesul pentru investitia pe acest emitent, data fiind valoarea sa intrinseca, insa au specificat ca aceasta decizie implica o analiza si o procedura de durata. Murgu considera ca traiectoria descendenta a cotatiei FP in piata arata ca fondurile intr-adevar nu au venit deocamdata. El nu are cunostinte ca Franklin Templeton ar fi in acumulare zilele acestea, dar nici nu a exclus acest scenariu.Senior brokerul contactat de Curierul National este insa convins de acest lucru, chiar daca pana in prezent compania americana nu a facut nicio raportare in acest sens. "Am auzit ca CNVM s-a apucat de controale prin piata. Se uita la cine a pus ordine intr-un anumit fel in predeschidere. Sunt curios daca vor avea curajul sa se duca si la Raiffeisen Capital & Investment sau la Wood ca sa vada daca intr-adevar a cumparat Franklin Templeton. Teoretic este o persoana initiata si ar fi trebuit sa isi raporteze tranzactiile. Au trecut trei zile si nu a aparut nimic", a mai spus brokerul.Maniera de tranzactionare din piata il face pe Adrian Rotaru sa aprecieze deopotriva ca administratorul Fondului este in spatele celor mai multe transferuri. Volumul ridicat de ordine de cumparare venite pe acelasi palier de cotare in ultimele trei sferturile de ora ale sesiunilor bursiere ar indica prezenta unui cumparator care incearca sa tina cotatia. "Exista o decuplare totala a acestui emitent de restul pietei. Tot zgomotul de fond legat de FP - creat special inaintea listarii a indus ideea ca Fondul va influenta pozitiv ceilalti emitenti, ca vor fi fonduri care sa intre la cumparare - a fost total contrazis de ceea ce s-a intamplat in piata", a spus Rotaru, adaugand ca volumele pe ceilalti emitenti nu difera cu nimic. Mai mult decat atat, optimismul respectiv neconfirmat a avut un efect de bumerang in piata, unde speculatorii care cumparasera in decembrie si ianuarie in anticiparea unor evolutii pozitive au inceput sa vanda cand a devenit limpede ca nu exista o influenta favorabila a FP asupra celorlalte titluri de la Bursa. Aceasta este si explicatia declinului la nivelul principalilor indici. "Influenta scontata asupra pietei s-a dovedit un calcul eronat. Eronat este si pretul din piata, ca si perceptia generala asupra volumelor", a mai afirmat Rotaru.Chiar daca pe termen lung reprezinta o investitie buna, presiunea la vanzare din aceste zile contribuie la deprecierea cotatiei, spune Marius Murgu care considera ca nu persoanele despagubite sunt cele care alimenteaza cu pachete de actiuni piata. In opinia sa, speculatorii care au cumparat prin contracte incheiate la Depozitarul Central sunt acum cei mai agresivi vanzatori. Actionarii initiali asteapta sa vanda mai sus sau descarca in piata cantitati mici.Fondurile cu profil speculativ sunt cele care dau tonul scaderilor. "Mai vorbesc si eu cu brokeri. Imi spun ca se vinde organizat. Or asta nu o pot face decat fondurile speculative care au intrat in anii trecuti. Acestia au cumparat intre 0,2 lei/actiune si 0,4 lei/actiune. Ei vor vinde la orice pret, pana la 0,5 lei/actiune. Vor marca acum cu ochii inchisi dupa ce au fost doi ani in pozitii pierzatoare si nici nu mai visau la castigul asta", a spus Murgu nominalizand fondurile Cartesian si East Capital. Reprezentantul asociatiei investitorilor crede ca statutul, de vreme ce a permis aceasta acumulare pe baza contractelor semnate la Depozitarul Central, ar trebui sa impuna o limita a participatiilor FP ce pot fi vandute intr-un anumit interval de timp. "O astfel de solutie ar fi buna avand in vedere aceasta debalansare de dinainte de listare", a mai spus Murgu.