Leul, la rascrucea anului electoral - 07 mai 2012

Saptamana trecuta, leul a atins un nou minim in raport cu moneda europeana, fixingul BNR de miercuri indicand un nivel de 4,4168 lei pentru un euro. Miscarea a fost precipitata de necunoscutele din mediul politic si nu este exclus ca perechea valutara sa se stabilizeze pe termen scurt sau chiar sa asistam la o apreciere usoara a leului, spun specialistii contactati de Curierul National.Trendul multianual este insa de depreciere, avertizeaza analistul financiar Florin Citu, care considera ca moneda nationala se afla in drum catre reperul de cinci lei pentru un euro. Motivul? Economia romaneasca este slaba si nu va fi limita superioara pentru cursul euro/leu atat timp cat aceasta nu reuseste sa isi reduca deficitele sau sa castige in competitivitate.Analistul financiar Calin Rechea le-a spus celor care l-au intrebat inca de acum cateva luni ca trebuie sa isi faca testele de stres la cinci lei pentru un euro pentru a vedea daca se vor descurca pana la final cu rambursarea creditelor. "Leul nu are elemente fundamentale care sa il sustina", ne-a declarat acesta.La sesiunea de intrebari si raspunsuri care a urmat discursului de motivare a politicii monetare de saptamana trecuta, chiar guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, a spus ca nu este exclus ca datele fundamentale din economie sa conduca la o miscare a cursului in afara zonei in care leul s-a tranzactionat in raport cu euro in ultimii trei ani, coridor delimitat empiric intre 4,1 lei pentru un euro si 4,34 lei pentru un euro.Un risc suplimentar este adus de anul electoral si de promisiunile care vin dinspre mediul politic. "Suntem intr-o competitie nedeclarata pentru cine ofera mai mult", ne-a declarat Doru Lionachescu, partener principal la Capital Partners. Analistii care ne-au raspuns spun ca elementul cu adevarat ingrijorator este posibilitatea ca BNR sa acomodeze deficitele bugetare in crestere, prin politica monetara, dand drumul inflatiei.Leul a batut la usa pragului psihologic de 4,4 lei pentru un euro. Cum vanzatorii de valuta de la acest nivel au raspuns mai degraba discret, a dat buzna dincolo de acest reper. In a doua parte a saptamanii trecute, tranzactiile au fost efectuate peste nivelul amintit, iar fixing-ul BNR a luat nota de aceasta realitate a pietei, cotand, de asemenea, la 4,4168 lei pentru un euro pe 2 mai, 4,4078 lei pentru un euro si 4,4044 lei pentru un euro."La 4,4 lei pentru un euro a venit conjunctural, insa este in drum spre cinci. Trendul este de cativa ani clar de depreciere. Arata, de fapt, cum merge economia", a declarat analistul financiar Florin Citu. El spune ca economia nu reuseste sa castige in competitivitate si de aceea singura sansa de a deveni mai competitiva este prin depreciere.Miscarile de curs din aceasta saptamana nu sunt iesite din comun si sunt legate strict de tulburarile din viata politica, spune Doru Lionachescu, partener principal la Capital Partners. Volatilitatea antrenata de emotiile generate de mediul politic sunt speculate de dealeri, care incearca sa mai faca niste bani, insa aceste oscilatii se vor potoli. Rationamentul tine de faptul ca acest curs este administrat de banca centrala cu rezerve foarte mari, iar corelarea cu economia este foarte slaba. "Inca nu sunt motive de temere, pentru ca altfel vedeam fluctuatii mai mari. Nu se observa insa miscari de presiuni, ci doar varfuri izolate tinute de dealeri. Suntem in asteptari; perceptia investitorului strain racordat la risc romanesc este neutra", a declarat Lionachescu, care chiar se asteapta la o usoara apreciere in lunile de vara si in a doua parte a anului.Analistul financiar Calin Rechea vede, de asemenea, o cauza pe termen scurt care tine de jocul dintre palate: "BNR vrea sa arate Guvernului cine este seful. Lasa cursul liber pentru a-i arata noului premier ce se poate intampla". Dupa acest episod este mai probabil ca perechea valutara euro/leu sa se stabilizeze putin peste pragul de 4,4 lei pentru un euro. Pe de alta parte, posibilitatile de apreciere a leului sunt restranse: "4,37 nu o sa il mai vedem. Ar fi un efort prea mare din partea BNR sa il duca acolo", a spus Rechea. El a amintit ca in urma cu cateva luni le-a spus unor colegi care isi faceau calcule privind impactul cursului de schimb asupra ratelor la banca sa isi faca testul de stres la nivelul de cinci lei pentru un euro. In opinia sa, perechea valutara euro/leu va ajunge acolo in acest trend si debitorii trebuie sa ia in considerare acest scenariu pentru a vedea daca vor putea sa se tina pe linia de plutire pentru rambursarea creditelor.Am protejat bancile pe seama economieiDeprecierea cursului ar fi trebuit sa vina mai repede pentru a ajuta economia romaneasca sa castige in competitivitate, spune Florin Citu. Totusi, BNR a tinut cursul, iar Romania nu a folosit avantajul de a avea propria-i moneda. Nu suntem nici in uniune monetara si nu avem nici consiliu monetar, insa cursul a fost ancorat foarte mult timp fata de euro. Analistul financiar spune ca si din discursul de motivare a politicii monetare de saptamana trecuta al guvernatorului Mugur Isarescu transpare ideea ca Banca Nationala tinteste mai degraba cursul decat inflatia. Ar fi o explicatie ca deprecierea leului pe fondul turbulentelor politice s-ar regasi in inflatie, insa aceasta influenta, fiind tranzitorie, BNR nu ar avea de ce sa isi modifice politica monetara, dupa cum a considerat soc tranzitoriu majorarea TVA si nu a majorat dobanda-cheie. "Mai grav ar fi daca BNR considera ca acest soc pe curs este permanent", a spus Citu.Doru Lionachescu apreciaza, de asemenea, ca cei de la BNR ar fi facut mai bine daca ar fi ajutat la relansarea economiei si ar fi fost mai putin stresati de nivelul cursului de schimb. S-a optat insa pentru protejarea portofoliilor bancilor si, implicit, pentru cei 170.000 de imprumutati in valuta cu credite ipotecare. "Traversam o criza de competitivitate atat de profunda incat nu ne permitem luxul sa nu folosim orice ne poate ajuta sa castigam in competitivitate. Din pacate, nici macar una dintre cele mai usoare arme, cea a cursului de schimb, nu a fost utilizata, fapt pentru care vom plati pretul ani de zile printr-o revenire lenta, cu un deceniu de crestere economica marginala", a declarat Doru Lionachescu.Vom afla ca banii sunt, de fapt, mai scumpiDupa patru decizii consecutive de taiere a dobanzii-cheie, BNR a hotarat saptamana trecuta sa mentina dobanda de politica monetara la 5,25%. Intrebat, la conferinta de presa, daca este doar o intrerupere temporara sau o oprire a trendului, guvernatorul bancii centrale a lasat deschise ambele variante. Calin Rechea spune insa ca s-a oprit. Presiunea vine din piata, unde scopul acestor reduceri de dobanda - finantarea cat mai ieftina a deficitului bugetar - este atins din ce in ce mai putin. Acest lucru se vede la fixingul operatiunilor cu titluri de stat publicat pe website-ul BNR si unde se observa o plafonare a randamentelor si chiar o tendinta de crestere a acestora la obligatiunile cu scadente scurte.Reactia pietei este explicabila pentru ca stocul datoriilor statului contractate prin obligatiuni in lei a depasit 90 miliarde lei, iar cea mai mare parte a maturitatilor se aglomereaza in urmatorii doi ani. "Majoritatea bancilor sunt incarcate pana la urechi si peste de titluri de stat, iar acum vad ca vor sa le bage pe gat si fondurilor de pensii. Daca astea scad cu 50%, fondurile intra in faliment instantaneu", a spus Rechea.Florin Citu atrage atentia ca bancile care au cumparat titluri de stat la randamente de 5% ar putea intra in pozitii pierzatoare imediat, iar plafonarea dobanzii-cheie le creeaza probleme bancilor in finantarea acestora. Rechea spune, de asemenea, ca o serie de banci comerciale depind in operatiunile cu titluri de stat de accesarea lichiditatii de la banca centrala. "BNR intervine cu repo saptamanal. Luni se da ora exacta pentru aceste operatiuni", a declarat analistul financiar, amintind ca stocul rulat prin aceste operatiuni repo este de 6 miliarde lei, iar frecventa arata ca acesta nu este niciodata acoperit. In numai patru luni, volumul operatiunilor repo a urcat la 90 miliarde lei, apropiindu-se de anul de criza 2009 cand abia la finalul acestuia s-au consemnat 140 miliarde lei.Doru Lionachescu vede, de asemenea, o inconsistenta in politica monetara subliniind ca ecartul dintre inflatia prognozata de 2% si dobanzile la credite in piata de 12% este oneros pentru o economie care nu poate tine in spate banci care sa isi asigure spread-uri de zece puncte procentuale peste inflatie. "Creditul este practic inaccesibil", a spus reprezentantul Capital Partners.Dobanzile mari si volatilitatea ridicata a acestora sunt un rezultat al unui cost mare al creditului perceput in piata de profil, spune Citu. Acesta rezulta dintr-o politica monetara impredictibila care face ca orice inseamna creditare pe termen lung sa fie oprita in Romania. "Riscul e mare, mesajul ambiguu. Nu poti finanta nimic pe termen lung", ne-a spus analistul financiar.Atentie la leii mincinosi promisi de politicieni!I-am intrebat pe respondenti in ce masura deprecierile pe leu sunt influentate de anticipari ale pietei legate de majorarea deficitului bugetar in baza unor promisiuni electorale finantate doar din bani imprumutati. "Pericolul este foarte mare", ne-a raspuns Doru Lionachescu, adaugand ca este ingrijorator ca taberele politice se angajeaza intr-o cursa "cine se declara cel mai iubitor de popor". Resursele pentru majorari salariale nu exista. Chiar daca s-ar opri din furtul banului public, cele doar cateva luni nu ar fi suficiente pentru a crea noi disponibilitati. Contractele sunt in derulare, iar clientela este greu de scos de la "ventuza" banului public. In plus, guvernantii par a fi uitat de restructurare, de reducerea cheltuielilor. "Nu tin cont nici de logica fundamentala. Au mana larga oamenii astia", a zis Lionachescu. El spune ca ar fi total eronat ca dupa austeritatea aplicata de-a valma si neprofesionist sa uitam ca trebuie sa fim frugali si atenti cu banii publici.Daca vor fi pompati bani catre populatie, sursa acestora va fi tot prin asumarea de datorie publica. "Resursele nu au crescut, economia e tot in recesiune, aparatul de stat tot nerestructurat, iar veniturile bugetare sunt tot la 31% din PIB", a mai amintit reprezentantul Capital Partners."Este an electoral; vor fi rupturi", spune si Florin Citu, care adauga ca singurul lucru cert este acela ca se vor da bani oamenilor. Aceasta se va face dintr-un deficit mai mare. "Daca Banca Nationala nu ar acomoda socul fiscal, ar fi perfect, insa istoria arata ca nu se intampla asa si politica monetara acomodeaza", a declarat analistul financiar care spune ca vom plati pretul prin cresterea datoriei publice, a arieratelor si, finalmente, prin inflatie.Calin Rechea ne-a raspuns, de asemenea, afirmativ la intrebarea daca s-au dezlegat caii inflatiei: "S-au dezlegat demult. E o dezlegare la nivel european. Clar am luat-o pe calea inflatiei. Se vede din agregatele monetare si dupa cum se pedaleaza pe creditare. S-a dat dezlegare la inflatie de ceva timp, iar acum incepe sa se vada".