Scaderi la (BVB) si in pietele internationale - 29 iunie 2020

Tranzacţii de numai 125,37 milioane lei, cu mult sub rulajele aferente săptămânilor cu deprecieri puternice ale cotaţiilor din februarie şi martie. Alin Brendea, Prime Transaction: "Vom avea un răspuns privind modul în care va reveni economia cel mai repede la finalul celui de al treilea trimestru". Will Geisdorf, Allegiant Private Advisors: "Cred că pieţele se uită la creşterea numărului cazurilor de Covid-19 şi încep să reducă potenţialul de recuperare în V a economiei". Toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au avut scăderi, în săptămâna tocmai încheiată, într-o mişcare de continuare a corecţiei trendului ascendent dezvoltat de cotaţii după căderile din perioada februarie-martie a acestui an, cauzate de vânzările masive declanşate de răspândirea pandemiei de Covid-19 pe întregul glob. Indicele BET, ce include cele mai tranzacţionate şaptesprezece acţiuni de la bursa noastră, cu excepţia SIF-urilor, a scăzut cu 1,19%, la 8.603,86 puncte, în timp ce BET-XT, ce ilustrează traseul celor mai lichide 25 de titluri de la BVB, a avut un declin de 1,32%, la 783,79 puncte. Brokerii de la Prime Transaction menţionează, în raportul săptămânal al societăţii: "Piaţa locală s-a corelat la scăderile externe şi a închis săptămâna pe minus, indicele BET pierzând 100 de puncte, în cele cinci zile de tranzacţionare. De asemenea, remarcăm şi o reducere semnificativă a lichidităţii". În Statele Unite, indicele Dow Jones Industrial Average a coborât cu 3,31%, în săptămâna tocmai încheiată, în timp ce S&P 500 s-a depreciat cu 2,86%, iar Nasdaq Composite a avut un recul de 1,9%, chiar dacă în data de 23 iunie a bifat un nou maxim istoric. "Indicii au închis vineri la cel mai scăzut nivel din ultimele două săptămâni, după ce în Texas şi Florida s-au retras unele măsuri de redeschidere a economiilor, în condiţiile în care cazurile de coronavirus au continuat să crească, şi un număr record de noi cazuri a fost raportat la nivel naţional", notează MarketWatch. De asemenea, investitorii digerează rezultatele testelor anuale de stres bancar realizate de Rezerva Federală, care a impus băncilor să păstreze capital prin suspendarea răscumpărărilor de acţiuni şi a plăţilor de dividende, în al treilea trimestru, mai menţionează sursa citată. În Europa, indicele STOXX 600 a marcat o scădere de 1,95%, în ultimele cinci şedinţe de tranzacţionare, în vreme ce FTSE 100 al pieţei londoneze a coborât cu 2,12%, iar pentru DAX 30 al bursei din Frankfurt deprecierea a fost de 1,96%. Piaţa germană este zguduită de scandalul din jurul procesatorului de plăţi Wirecard, care şi-a cerut insolvenţa joi, după ce au fost descoperite nereguli contabile ce arată lipsa a 1,9 miliarde de euro din bilanţ, bani care probabil nu au existat niciodată, potrivit presei internaţionale. La Bucureşti, din cadrul indicelui principal, cea mai mare scădere a fost înregistrată de acţiunile Transgaz (TGN), care au coborât cu 5,5%, până la 292 lei, îndeosebi ca urmare a corecţiei ex-dividend din data de 25 iulie, de 4,61%. Transportatorul de gaze urmează să plătească luna viitoare suma de 15,47 lei/acţiune, echivalentul unui randament brut de 5,09% faţă de preţul titlului TGN din data de 24 iunie, ultima zi în care se puteau achiziţiona acţiuni ale companiei pentru a beneficia de dividende. Titlurile Alro Slatina (ALR) au scăzut cu 4,76%, la 1,9 lei/unitate, pe fondul unui rulaj redus, în toate cele cinci şedinţe bursiere ale săptămânii trecute volumul fiind cu mult sub media zilnică a ultimei luni de tranzacţionare. Recent, sindicaliştii de la Alro au cerut Guvernului să aplice "imediat" prevederile ordonanţei referitoare la schema de ajutor de stat pentru sprijinirea consumatorilor industriali energointensivi susţinând că, în caz contrar, este posibil să se ajungă la faliment. Acţiunile OMV Petrom (SNP), cel mai mare producător de petrol din Europa Centrală şi de Est, au coborât cu 3,61%, la 0,32 lei, într-o săptămână în care cotaţia contractelor futures cu scandenţa în august a ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu circa 3,2%, iar în cazul sortimentului Brent, relevant pentru piaţa europeană, declinul a fost de 2,8%. După corecţia ex-dividend de la jumătatea lunii mai, preţul titlului SNP a intrat într-o fază de consolidare, însoţită de rulaje reduse, în ultima săptămână volumul tuturor celor cinci şedinţe fiind mult sub media zilinică a ultimei luni. Acţiunile Banca Transilvania (TLV) s-au depreciat cu 2,55%, la 2,1 lei, în săptămâna trecută, în timp ce cele ale BRD-Groupe Societe Generale (BRD) au coborât cu 3,36%, până la 11,5 lei, în ambele cazuri scăderile fiind însoţite de volume reduse, comparativ cum mediile zilnice ale lunii anterioare. Cu un avans de 4,81%, până la 15,7 lei, titlurile Nuclearelectrica (SNN) au marcat cea mai bună evoluţie dintre toate componentele indicelui BET, în săptămâna trecute, de asemenea pe fondul unor rulaje scăzute. Nu există motive fundamentale evidente care să explice creşterea acţiunilor producătorului de energie, evoluţia de săptămâna trecută fiind mai degrabă o revenire după scăderea de aproape 25% ce a inclus şi corecţia ex-dividend din data de 15 iunie. Acţiunile MedLife (M), ce se află într-o consolidare din luna mai, s-au apreciat cu 3,33%, la 34,1 lei, în doar o şedinţă din cele cinci ale săptămânii trecute volumul depăşind media zilnică a ultimei luni. Susţinute probabil şi de achiziţiile de titluri proprii, parte din cel de-al unsprezecelea program de răscumpărare, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au urcat săptămâna trecută cu 1,21%, până la 1,255 lei, fapt ce a mai domolit din declinul indicelui financiar BET-FI, care a scăzut cu 0,97%, la 42.512,34 de puncte. Nu doar cotaţiile s-au depreciat săptămâna trecută. Lichiditatea este în continuă scădere. Valoarea transferurilor realizate la BVB în ultimele cinci sesiuni bursiere a fost de numai 125,37 milioane de lei, sub cea din şăptămâna anterioară, de 152,59 milioane lei, şi cu mult inferioară rulajelor aferente săptămânilor din februarie şi martie când cotaţiile au suferit picaje puternice, pe fondul unor valori tranzacţionate de peste 450 milioane de lei, conform datelor societăţii de brokeraj Prime Transaction. Este un element ce arată, probabil, o stare de aşteptare a investitorilor care, odată cu sezonul dividendelor aproape încheiat şi în condiţiile corecţiilor din pieţele externe, nu mai iau decizii importante de tranzacţionare. La jumătatea acestei săptămâni intrăm în ce-a de-a doua parte a anului iar companiile, începând cu cele din Statele Unite, vor publica rezultatele financiare pentru primele două trimestre, în cazul societăţilor de la Bursa de Valori Bucureşti grosul raportărilor fiind în luna august. Alin Brendea, director general adjunct al Prime Transaction atrage atenţia că, uitându-ne spre lunile aprilie şi mai, în care economia a fost în bună măsură închisă, trimestrul al doilea este, evident, compromis. "Din acest punct de vedere, trimestrul al treilea va fi decisiv pentru a tranşa modul în care va reveni economia. V, U sau L - vom avea un raspuns cel mai repede la finalul celui de al treilea trimestru. În acest context, următoarele trei luni sunt decisive pentru evoluţia pieţelor în următorii doi ani", spune brokerul în ultimul său editorial. Traseul cotaţiilor pieţelor de acţiuni ilustrează percepţia investitorilor privind viitorul economiei iar până la începutul acestei luni, îndeosebi pe fondul stimulilor monetari şi fiscali fară precedent din Statele Unite şi Uniunea Europeană, graficele indicilor pieţelor dezvoltate au descris într-o oarecare măsură un V, iar în cazul Nasdaq, ce este o bursă de tehnologie, atingându-se chiar maxime istorice. Dar evoluţia pieţelor de acţiuni nu livrează neapărat o imagine fidelă a economiei în ansamblu, în condiţiile în care anumite sectoare sunt disproporţionat reprezentate în indici iar unele chiar lipsesc. În plus, graficele sunt într-o continuă schimbare, într-un permanent proces de adaptare la fluxul de informaţii, iar odată cu redeschiderea economiilor, numărul cazurilor de Covid-19 a urcat, vineri în Statele Unite fiind raportate peste 45.000, o creştere record, potrivit datelor Johns Hopkins University, citate de CNBC. Sâmbătă, numărul persoanelor infectate cu coronavirus a trecut de 2,5 milioane în Statele Unite, cele mai multe infecţii de pe glob. "Cred că pieţele se uită la asta şi încep să reducă potenţialul de recuperare în V a economiei", a spus Will Geisdorf analist senior la Allegiant Private Advisors, citat de MarketWatch. Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional a atenţionat că este posibil ca pieţele de acţiuni şi alte active de risc să aibă aibă o a doua prăbuşire, dacă pandemia de Covid-19 se răspândeşte tot mai mult, măsurile de distanţare socială sunt reimpuse sau tensiunile comerciale cresc din nou, potrivit Reuters. A apărut o "deconectare" între pieţele financiare şi perspectivele economice, ceea ce "creşte spectrul unei alte corecţii ale preţurilor activelor de risc", evaluările multor pieţe de acţiuni şi obligaţiuni corporative fiind "întinse", se arată în raportul realizat de Tobias Adrian, directorul Departamentului pentru Pieţe Monetare şi de Capital, şi Fabio Natalucci director adjunct al aceluiaşi departament. Avertismentul vine după ce Fondul şi-a revizuit în scădere estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest an, în condiţiile în care efectele negative ale pandemiei sunt mai accentuate decât s-a anticipat. Dacă în aprilie FMI estima că economia globală va înregistra un declin de 3% în acest an, conform noilor previziuni instituţia se aşteaptă la o contracţie de 4,9% în 2020. În 2021, economia globală ar urma să înregistreze un avans de 5,4%, faţă de 5,8% previzionat în aprilie. Conform oficialilor FMI, corecţia pieţelor este posibil să fie determinată de o recesiune mai amplă şi mai îndelungată decât se estimează în prezent, de un al doilea val de infecţii sau de reintroducerea măsurilor de izolare. "O creştere a turbulenţelor sociale, ca răspuns la sporirea inegalităţii economice, ar putea afecta de asemenea încrederea investitorilor", se mai arată în raportul FMI, citat de Reuters.