Scaderi pe principalele burse europene, pe masura ce investitorii digera nominalizarea lui Powell la sefia Fed si numarul de cazuri de COVID-19. La Bucuresti, declinuri de circa 1% pentru indicii BET si BET-TR - 24 noiembrie 2021

Indicele Stoxx 600, care urmăreşte evoluţia a 600 de acţiuni europene din economii precum Austria, Belgia, Germania, Marea Britanie şi Norvegia, scădea cu 0,7% spre sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de marţi, acţiunile tech suferind în medie un declin de 2,9%, potrivit CNBC. Toate sectoarele prezente în indice înregistrau scăderi, mai puţin resursele de bază, care aveau un plus de 0,2%. Atenţia pieţelor europene de capital se va îndrepta acum asupra datelor PMI pentru zona euro, care vor descrie sănătatea economică a regiunii într-un moment marcat de creşterea numărului de infecţii cu coronavirus. Marţi, la ora 17:00, indicele bursei franceze CAC 40 scădea cu 0,1%, în timp ce indicele DAX 30 din Germania era pe minus cu 0,6%. FTSE MIB, indicele bursei din Milano suferea un declin de 0,7%, iar indicele londonez FTSE 100 şi cel spaniol IBEX 35 au reuşit să depăşească scăderile din prima jumătate a şedinţelor de tranzacţionare şi au trecut în teritoriu pozitiv, cu aprecieri de circa 0,4%. În Statele Unite, indicii Dow Jones, S&P şi Nasdaq înregistrau evoluţii aproape liniare, cuprinse între minus 0,03% şi plus 0,1%. La Bucureşti, indicele de referinţă BET şi indicele BET-TR, care ia în calcul şi dividendele acordate acţionarilor de către companiile din prima ligă bursieră, au scăzut cu 1%, potrivit datelor BVB. Datele PMI pentru Franţa şi Germania în luna noiembrie au fost mai puternice decât estimau analiştii, în timp ce întreruperile lanţurilor de aprovizionare au continuat să afecteze procesele de producţie din fabrici, alimentând de asemenea presiunile inflaţioniste. „În condiţiile în care cazurile cresc brusc în unele ţări din zona euro, perspectivele pe termen scurt se înrăutăţesc şi devin tot mai pesimiste. Putem avea de-a face cu o deteriorare a sentimentului pieţei în luna decembrie”, afirmă Rory Fennessy, membru al Oxford Economics. Zilele trecute, ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, a avertizat că „până la sfârşitul iernii, aproape toată lumea din Germania se va fi vaccinat, recuperat sau murit... Aceasta este realitatea”. Germania ia în considerare implementarea unor măsuri mai stricte de combatere a coronavirusului, printre care se numără un lockdown parţial, aşa cum făcut vecinii din Ţările de Jos. Germania are una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Europa de Vest. Totodată, participanţii la piaţă încearcă să digere anunţul conform căruia Joe Biden l-a nominalizat pe preşedintele Fed Jerome Powell pentru un al doilea mandat la cârma băncii centrale americane. Unii analişti sunt de părere că decizia a fost luată pentru a ţine Rezerva Federală pe actuala traiectorie monetară, în contextul în care economia îşi revine în urma pandemiei şi încearcă să înfrunte ritmul accelerat al inflaţiei. Anterior, Biden era presat să numească un membru mai progresiv al Partidului Democrat şi să nu îi ofere funcţia republicanului Powell. Estimările potrivit cărora Rezerva Federală va majora ratele dobânzilor în 2022 au slăbit poziţiile activelor de risc. Conform furnizorului de date CME Group, şansele ca Fed-ul să mărească ratele până în iunie anul viitor ajung la circa 75%, de la 60% luna trecută. Perspectivele oferite de viitoarele restricţii din Europa „au agitat spiritele din interiorul pieţei, având în vedere că nu se credea că ţările dezvoltate vor reveni la această strategie”, spune Paul Donovan, economist-şef al UBS Wealth Management. Totuşi, analiştii cred că şansele ca Statele Unite să aplice o serie similară de măsuri anti-Covid sunt mici, aşa că pieţele americane de capital ar putea evita un potenţial factor perturbator, iar volumele de tranzacţionare vor fi mai degrabă mici săptămâna aceasta, pe fondul Zilei Recunoştinţei din SUA (25 noiembrie).