Veniturile (ATRA) au scazut cu 3,7% in primul semestru, la 559 mil. lei, dar profitul a crescut - 10 august 2011

Astra Asigurari a subscris prime de 559 de milioane de lei in intervalul ianuarie-iunie al acestui an, in scadere cu 3,7% fata de perioada similara din 2010, dar profitul brut a urcat de peste 7 ori, la 82 milioane de lei, evolutie sustinuta si de vanzarea participatiei la Generali Romania. In primele sase luni ale anului 2010 subscrierile Astra au insumat 581 de milioane de lei, in crestere cu 41% fata de iunie 2009. Asiguratorul a iesit, in luna iunie, din actionariatul Generali Romania, dupa ce a vandut grupului italian Generali un pachet de actiuni reprezentand 16,03% din capitalul social al subsidiarei locale, valoarea tranzactiei ridicandu-se la aproximativ 24 milioane de euro. Veniturile Astra din asigurari generale s-au ridicat la 551 milioane de lei, de la 574,7 milioane lei in iunie 2010, iar politele de viata au adus subscrieri de 8 milioane de lei, comparativ cu 6,3 milioane lei in urma cu 12 luni. Pe segmentul asigurarilor generale, veniturile din polite auto RCA au insumat 278 milioane de lei, in scadere cu 14% fata de iunie 2010, in timp ce declinul pe asigurarile CASCO a fost mai accentuat, de 28%, la 84 milioane de lei. In schimb, Astra a obtinut o crestere de 57% pe segmentul bunuri si cladiri (property), unde veniturile au urcat de la 94 milioane de lei la 147 milioane de lei. "Scaderea volumului de prime subscrise pe segmentul auto are multiple cauze. Este vorba despre conjunctura economica, dar si despre politica de preturi extrem de mici la aceste tipuri de asigurari, politica pe care Astra o priveste cu ingrijorare; aceasta situatie a condus si la scaderea pietei de asigurari generale in ansamblu. Chiar daca am mizat pe o restructurare de portofoliu, anticipam o crestere a subscrierilor in perioada urmatoare", a declarat intr-un comunicat presedintele directoratului Astra Radu Mustatea. Compania a obtinut rezultate pozitive si pe segmentele de asigurari de sanatate (A26%), medicale pentru calatorie (A74%), de credite si garantii (A118%) si de raspundere profesionala (A19%). Astra a fost infiintata in anul 1991 si are un capital social de 192,71 milioane lei, controlat indirect de omul de afaceri Dan Adamescu, prin firma Nova Trade, care detine 72,683% din actiunile companiei. Anul trecut societatea a raportat prime de 1,08 miliarde lei, in crestere cu 34% fata de 2009, rezultat care a plasat-o pe primul loc in ierarhia de profil, devansand Allianz-Tiriac, liderul pietei din ultimii ani. Profitul net a urcat cu 308%, la 25,33 milioane lei, iar despagubirile achitate au totalizat 526,88 milioane lei de la 328,17 milioane lei in 2009. Piata romaneasca a asigurarilor generale si de viata a coborat cu 6,3% in 2010, la 8,31 miliarde lei, reprezentand al doilea an consecutiv de scadere, pe fondul reducerii cu 8,3% a subscrierilor pe segmentul asigurarilor generale, la 6,64 miliarde lei. Prinsi in menghina presiunii pentru austeritate si a nevoii de crestere Guvernul este strans intr-o menghina. Noua criza la nivel mondial va lovi Romania, necunoscuta fiind doar furia cu care va lovi. Cu o economie strans legata de cea a UE (trei sferturi din comertul Romaniei este cu statele Uniunii) Romania este dependenta de evolutia acestor piete. INS a anuntat ieri datele privind evolutia exporturilor si a productiei industriale. Din acestea se constata o reducere in iunie a ritmului de crestere a exporturilor si a productiei industriale, adica a principalelor doua parghii care au scos economia din recesiune. De la mii de kilometri distanta a mai venit ieri o veste rea si una buna: exporturile Germaniei au scazut, semn ca economia mondiala incetineste, dar importurile continua sa creasca pe fondul cererii interne robuste, ceea ce nu face decat sa ne bucure avand in vedere ca piata Germaniei este principala destinatie a exporturilor romanesti (18% din total). Temperarea avantului exporturilor romanesti era anticipata de economisti inca de dinaintea izbucnirii ultimului episod al crizei. Cat de dur vor fi lovite exporturile si, prin ricoseu, productia industriala de ultimul episod al crizei si cat va insemna acest lucru in evolutia cresterii economice si asa anticipata ca anemica - 1,5% din PIB in 2011 - iarasi ramane sa vedem. Cert este ca la Bucuresti pericolul a fost simtit. Daca in urma cu doua - trei saptamani se vorbea despre majorari salariale si inca din acest an, tonul s-a domolit. Premierul Emil Boc a sustinut in mai multe randuri in ultimele zile: Avem avantajul unei usoare stabilitati, dar nu avem voie sa facem niciun exces care sa compromita aceasta stabilitate nici in politica financiara, nici in politica monetara. De altminteri, Guvernul a anuntat inghetarea si pentru 2012 a posturilor in administratie. Presedintele Traian Basescu a indicat printre vulnerabilitatile Romaniei contextul extern mai ales in zona euro si, foarte important, stoparea proceselor de ajustare a costurilor la nivelul statului sau a reformelor structurale majore in plan national, mai ales ca efect al alegerilor de anul viitor. Asadar, la nivelul celor doi stalpi ai puterii executive - Guvern si Presedintie - dar si la nivelul BNR populismul a fost identificat ca sursa majora de instabilitate. BNR a atras atentia prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului, asupra pericolului derapajelor in an electoral. Ceea ce pare sigur la acest moment este ca decidentii politici au inteles bine ca reducerea in continuare a cheltuielilor la nivelul statului este singura cale rationala de urmat. Si ca salariile nu pot fi majorate decat atunci cand veniturile sunt sigure si nu iluzorii, cum s-a mai intamplat in trecut cand s-au dat bani in contul unor venituri care nu au intrat niciodata in vistierie. Daca totul s-ar sfarsi insa aici, am putea spera ca, daca Romania nu va trece de criza ca Moise prin Marea Rosie, macar nu va avea parte de o furtuna devastatoare. Problema este ca noul episod al crizei ar putea impinge barca Romanie nu in vartej, ci pe o mare linistita, dar preistorica, intr-o zona "in care nu se intampla nimic". De cand Romania a iesit din recesiune o intrebare sta pe buzele antreprenorilor, economistilor, bancherilor: cand va reveni consumul, cand se va relua creditarea? - acesta fiind ancorele ce trebuie smulse din nisip pentru reluarea cresterii economice. Tratamentul prost aplicat primelor simptome ale crizei isi arata si acum reactiile adverse. Amanarea luarii unei decizii la vreme (2009 a fost un an ratat) a obligat Romania sa atace criza nu prin masuri de relaxare fiscala sau de stimulare a consumului, cum s-a intamplat prin alte zari, ci, dimpotriva, prin majorari de taxe si impozite. Reducerea veniturilor oamenilor a condus la prabusirea consumului cu tot ce presupune el, accentuarea scaderii economice si somaj. Dincolo de banuitele manevre electorale ale anuntului cresterii salariilor, majorarea veniturilor ar fi condus la o revenire a consumului si, implicit, la o crestere economica palpabila. Acum, iata, majorarea salariilor este amanata sine-die, iar despre scaderea impozitelor sau a taxelor care ar fi putut stimula fie munca, fie investitiile, fie consumul nu e cazul sa vorbim pentru ca nu este "spatiu fiscal". Asadar: nu crestem salariile pentru ca nu avem venituri si nu scadem impozitele pentru a nu periclita si veniturile pe care le avem. Am putea balti cine stie cata vreme in aceasta situatie zdrobiti de menghina presiunii pentru austeritate si de nevoia de crestere economica.