Sa vindem actiunile? - 18 august 2015

Avertismentul lansat de BNR privind o supraincalzire a economiei seamana mult cu cel din anii 2006-2007 care a prevestit caderile bursiere.Abia a revenit mediul de afaceri din groapa ca s-au activat alerte de sens contrar, privind o eventuala supraincingere a economiei. Insistenta avertismentelor, in centrul carora s-a aflat Banca Nationala a Romaniei, asupra unui posibil derapaj bugetar care ar aparea la o intoarcere a pietelor aduce cu sine o intrebarea: stie institutia ca ar urma un nou val de criza? Si cum poate fi folosit semnalul in demersurile investitionale? Sa vindem actiunile si sa fugim in munti in asteptarea prapadului ce va sa vie? Sunt intrebari pe care le-am adresat in piata. Interlocutorii nostri au fost moderati, iar mesajele lor nu sunt de panica. Totusi, este bine sa fim in garda, spun unii dintre ei.Cei de la BNR nu stiu neaparat ca se va intampla ceva, dar stiu ca suntem vulnerabili in cazul in care riscurile s-ar materializa. Din acest motiv incearca sa evite o supralicitare a angajamentelor politicienilor intr-un an electoral, a declarat Radu Ciofu, analist financiar senior la furnizorul de servicii de tranzactionare forex Admiral Markets. „Modelul lor le spune ca exista riscul pentru o dubla lovitura“, continua el, vorbind despre socul extern posibil si o slabiciune a finantelor publice interne.Sa credem aceste avertismente? Istoricul a fost destul de bun pentru BNR daca ne gandim la mesajele anterioare crizei fata de suprasaturarea economiei. Un investitor care ar fi tinut seama de acestea in anii 2006-2007 si ar fi luat pozitii contrare celor de risc si-ar fi protejat capitalul de macelul bursier cu picaje de pana la 80% la nivelul indicilor.Profesorul de investitii Adrian Mitroi ne invita sa ascultam cu rezerva, citind printre randuri mesajul bancii centrale. „BNR este un bun analist de risc sistemic, dar slab analist de risc de sector, individual“, spune el, adaugand ca riscul sistemic nu poate fi diversificat. Pentru Dan Rusu, analist financialrsenior la Banca Transilvania, avertismentul institutiei nu trebuie perceput ca fiind mai mult decat o ingrijorare fata de excesul unor masuri de relaxare fiscala si monetara care sa conduca la o supraincingere a economiei in contextul in care aceasta a ajuns deja la un ritm de 4-5% al avansului anualizat. „Economia Romaniei este predispusa la supraincalzire“, zice si Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct la casa de brokeraj Tradeville, amintind de tendinta diverselor guverne de a lua masuri pro-ciclice turnand gaz peste foc.Cu BNR in balonEste exact alerta declansata de banca centrala inainte de lovitura crizei globale asupra economiei romanesti. Nu a fost ceva singular, ci o comunicare constanta, reluata in momente-cheie ale pietei. Primele masuri in calea expansiunii creditarii au venit inca din vara anului 2005, mesajul de avertizare fiind in crescendo pe parcursul escaladarii curbei speculative. Pe 25 mai 2006, guvernatorul Mugur Isarescu viza direct piata imobiliara afirmand ca „in nordul Bucurestiului este clar un asset bubble“. O declaratie secondata de consilierul sau Adrian Vasilescu care, pe 5 iulie 2006, tragea un semnal de alarma asupra „unui balon cu lichid fierbinte care s-ar putea sparge“.Romania a depasit faza inflatiei ridicate si a instabilitatii financiare a anilor 90, insa amenintarile la adresa stabilitatii financiare nu au disparut, ci si-au schimbat natura, afirma Isarescu in discursul de decernare a titlului de doctor honoris causa a Universitatii din Pitesti in data de 8 decembrie 2006. Era vorba despre intrarile masive de capitaluri care sunt mentionate si in raportul privind inflatia al BNR prezentat pe 15 februarie 2007 si care avertizeaza asupra unui „potential ridicat de reversibilitate a fluxurilor speculative“.Ce facem cu noul „call“ al bancii centrale?Si de data aceasta cei de la BNR ar putea sti ceva, afirma bloggerul bursier Traian Stan care se asteapta la inscrierea pe o tendinta negativa a activelor de risc incepand din toamna. Sa vindem actiunile? Profesorul Mitroi ne invita doar la prudenta: „Riscul nu ar trebui vandut, ci diversificat, asigurat. Fara asumarea acestui risc, inflatia sau deflatia vor avea grija de puterea de cumparare respectiv cea de investire a plasamentelor noastre.“Dumitrescu este inca si mai rezervat. El spune ca, desi bancile centrale au acces la o serie de informatii economice importante mai repede si complet in comparatie cu publicul general, totusi „este putin probabil ca cineva, indiferent de functia pe care o ocupa, sa poata prognoza cu acuratete viitorul.“Ca o ironie, insa, Isarescu a nimerit cu echivalentul unui „call“ si maximul bursier din vara anului 2007. Prezentarea „Intermedierea financiara in Romania in perioada 1990-2007“, reprezentand discursul de la decernarea titlului de doctor honoris causa al Universitatii George Bacovia din Bacau, in august 2007, al guvernatorului inlantuie motive de ingrijorare fata de ritmul accelerat al expansiunii creditului. Sunt mentionate alimentarea excesului de cerere agregata, corelatia pozitiva cu deficitul de cont curent, cresterea ponderii serviciului datoriei in veniturile populatiei, proliferarea riscului valutar si escaladarea preturilor activelor imobiliare cu riscuri suplimentare transferate prin intermediul garantiilor bancare.Pentru cine mai avea dubii ca spargerea balonului creditarii s-ar putea transfera catre economia reala, vine si ultimul mesaj de confirmare a trendului descendent deja initiat pe Bursa: „Nu trageti de economie ca se rupe!“ Pentru cine ar fi vandut in ziua de 1 noiembrie 2007 cand Isarescu a rostit aceasta fraza si indicele BET era cotat la 9.962,99 puncte, ar fi fost un „call“ de aur, tradus printr-o protejare a capitalului fata de un picaj de 80%.Continua cresterile sau vine un val de vanzari?Este ceva putin probabil sa se repete, in opinia lui Dumitrescu. „Cu siguranta - spune el - vor mai avea loc recesiuni, scaderi importante pe bursa, insa acesta nu este un motiv pentru care as recomanda vanzarea actiunilor acum. Estimez, de exemplu, ca suntem in a doua parte a etapei de crestere a ciclului economic din SUA, insa aceasta poate sa dureze chiar ani de zile.“ Investitorul Traian Stan se asteapta, insa, la scaderi, inca din toamna acestui an.„Datele totdeauna ascund problemele majore“ zice el, amintind ca si acum titlurile financiare scad mai mult decat indicii generali, exact cum s-a intamplat si in anul 2007 care a marcat intrarea in criza. Si pentru Mitroi, faptul ca indicii nu au trecut de maximul istoric de foarte multe sedinte este clar o indicatie ca ar putea urma o piata „bear“, a scaderilor.Docamdata, nu am parcurs perioada de entuziasm care premerge criza, afirma Dan Rusu. „Consideram ca ritmul de crestere pentru actiunile multor emitenti locali a fost relativ sustenabil pana acum si ca, in absenta unor socuri fie din exterior, fie din sfera politica, piata are toate sansele sa isi mentina tendinta ascendenta si in perioada urmatoare“, mai spune analistul de la Banca Transilvania.Ce se va intampla cand americanii vor ridica dobanda?Si totusi, la ce se gandeste BNR? Probabil la ridicarea ratei de dobanda pe dolar, ne spune Stan. „Au date si un compartiment care urmareste politicile bancilor centrale“, explica el, adaugand ca, dupa prima decizie de ridicare a ratei de dobanda de catre Rezerva Federala Americana, pietele de actiuni ar urma sa-si inceapa parcursul negativ din septembrie-octombrie.Este o intarire a politicii monetare a SUA iminenta? Sunt indicatii ca promisiunea se va materializa. Nu mai departe de saptamana trecuta, Dennis Lockhart, seful reprezentantei din Atlanta a bancii centrale a Americii, considerat un centrist, afirma ca este „foarte dispus“ sa voteze inca din septembrie majorarea dobanzii. „Cred ca punctul ridicarii de dobanda se apropie“, a declarat el potrivit Reuters.Impactul asupra pietelor financiare internationale ar putea sa nu fie foarte dur, daca o majorare cu 0,25 puncte procentuale nu va fi urmata de noi ridicari in perioada imediat urmatoare, avertizeaza Ciofu de la Admiral Markets.„Pretul pe termen scurt al riscului este neverosimil de mic, influentat in cea mai mare parte de ratele de dobanda de referinta“, explica Mitroi contextul pietei, adaugand insa ca SUA vor avea interesul sa ofere dobanzi reale cat mai mici detinatorilor de titluri de trezorerie americane.Chiar si o corectie de 10% nu inseamna o intoarcere a pieteiVerdict de la Banca Transilvania: ridicarea dobanzilor nu va precipita un val de vanzari. „Noi credem ca majorarea dobanzilor ar marca mai degraba inceputul unui proces de revenire la normalitate si nu neaparat un moment de vanzare pe pietele financiare. Decizia ar insemna ca Fed-ul considera atat economia americana, cat si cea globala, in ansamblul ei, ca fiind suficient de robuste incat sa poata duce pe picioare o astfel de masura de scumpire a banilor“, spune Rusu.„Dincolo de unele turbulente pasagere, pietele de actiuni din SUA se vor comporta bine in relatie cu acest eveniment“, spune, referindu-se la eventuala majorare de dobanda, si Ovidiu Dumitrescu. El nu exclude, chiar si o corectie de aproximativ 10% a indicilor Bursei de la New York, insa nu se asteapta la o intoarcere a trendului de crestere catre o secventa mai ampla de scaderi si chiar vede un an sau chiar doi ani de aprecieri. „Referitor la Romania, cred ca mai avem de vazut lucruri bune pe bursa si, avand in vedere si multiplii la care se tranzactioneaza in prezent companii de top de la BVB, cred ca indicele BET mai are mult de avansat pana la o noua inversare majora de trend“, mai spune directorul de la Tradeville. Care actiuni sunt cele mai vulnerabile?Daca un soc financiar survine in economia globala, care ar fi actiunile cele mai predispuse scaderilor? Observatorii pietei romanesti cu care am vorbit nu au indicat emitenti anume, dar au aratat spre zonele cu puncte slabe. „In situatia unei intoarceri de trend pe piata, cele mai vulnerabile sunt, ca intotdeauna, actiunile cu lichiditate scazuta. In anticiparea unor momente mai critice pe piata se recomanda intotdeauna refugiul in zona actiunilor si sectoarelor defensive, gen utilitati, farma etc.​​„, spune Dan Rusu de la Banca Transilvania.Desi nu mentioneaza in mod expres Fondul Proprietatea (FP), profesorul de investitii Adrian Mitroi le mentioneaza la capitolul actiunilor vulnerabile - alaturi de cele din sectorul energetic si al materiilor prime - pe cele ale societatilor cu obiective strict financiare, respectiv axate pe programe de rascumparari si cosmetica financiara. Tot in zona titlurilor cu profil financiar vede slabiciunea si blogger-ul bursier Traian Stan: „Mi se pare fortata cresterea asta la SIF-uri“, spune el asteptandu-se ca aici sa vina si scaderile cele mai mari. Ovidiu Dumitrescu de la Tradeville mentioneaza pe langa segmentul financiar si sectoarele ciclice um ar fi constructiile sau bunurile si serviciile de consum discretionare. Daca insa economia romaneasca nu va intra in recesiune, tot acestea ar fi cele care ar avea cel mai mult de castigat in perioada urmatoare, conchide el.