Unde ar putea ajunge Bursa la finalul acestui deceniu - 04 decembrie 2012

In Romania economia se finanteaza doar in proportie de 5% prin intermediul Bursei, iar reducerea de dependenta finantarii bancare se poate face numai in conditiile constientizarii la nivel politic a rolului pe care piata de capital il poate juca in dezvoltarea tarii, a declarat ieri in cadrul unei conferinte organizate la Banca Nationala a Romaniei de publicatia Finantistii Pompei Lupsan, director general adjunct la SSIF Intercapital Invest si vicepresedinte al Bursei de Valori Bucuresti.Pentru cresterea pietei ar fi insa nevoie de o reforma institutionala complexa la nivelul pietei financiare din Romania care sa implice deopotriva organismele de supraveghere si toate categoriile de participanti, dar mai ales de constructia secventiala a unor oferte primare de succes. Astfel, derularea a trei-patru procese de listare intr-un interval de doar cateva luni ar putea atrage atentia investitorilor asupra oportunitatilor de plasament, cu atat mai mult daca ar fi insotita de o ampla campanie de mediatizare a rolului jucat de Bursa ca mecanism de finantare complementar pentru piata financiara in ansamblu.Dezvoltarea pietei se poate face in primul rand prin aducerea la cota Bursei a noi emitenti. Lupsan a citat o serie de companii unde statul este majoritar sau participatia publica este semnificativa. Dintre acestea mentionam Romgaz SA, E.ON Gaz Romania, Electrica Distributie Transilvania Nord, Hidroelectrica, GDF Suez Romania, Complex Energetic Oltenia, Tarom, Electrica Serv, Complex Energetic Hunedoara, Enel Distributie Dobrogea, Nuclearelectrica, E.ON Moldova Distributie, CFR Marfa, Administratia Porturi Fluviale Giurgiu SA, Enel Distributie Banat.Cum ar arata o Bursa cu o capitalizare de 40 miliarde euro si o expunere de 60% pe sectorul energetic?Daca societatile respective ar fi aduse la BVB prin derularea unor oferte publice primare pentru pachete minoritare, capitalizarea bursiera totala la nivelul Romaniei s-ar mari cu 16-18 miliarde euro. Astfel, piata ar ajunge la o dimensiune de 40 miliarde euro, ceea ce ne-ar apropia de cat cantaresc in prezent Bursele din Varsovia si Viena in economiile lor, a mai spus Lupsan.Daca statul ar finaliza in acest deceniu respectivele listari, piata de capital romaneasca ar avea particularitatea de a fi una energetica, in care ponderea companiilor de profil in capitalizarea bursiera ar fi de aproximativ 60%. In acest context, am atrage si interesul unor jucatori mari, iar holding-uri financiare precum Goldman Sachs sau Citi ar fi prezente si la Bucuresti, nu numai in Polonia.Atentie mai mare pentru economisire si diversificarea acesteiaDragos Neacsu, presedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri si presedinte al Erste Asset Management, intareste faptul ca este nevoie de politici publice pentru ca deceniul pe care l-am inceput de curand sa nu fie unul pierdut pentru Bursa, asa cum s-a intamplat in perioada 2001-2010. Romania nu numai ca este departe de Europa vestica, unde 75% din capitalizarea firmelor listate este controlata de fondurile mutuale si fondurile de pensii, dar este departe chiar de Polonia, unde investitorii mici au detineri de portofoliu in valoare de 10 miliarde euro pe piata de equities. Cetatenii polonezi au fost atrasi sa investeasca in actiuni prin succesiunea de oferte primare si secundare derulate pe Bursa de la Varsovia, iar astfel intre noi si vecinii nostri s-a creat un decalaj de 12 ani.In opinia lui Neacsu, pe partea de cerere, totul trebuie sa inceapa de la economisire. In Romania, abia 2% din economisirile gospodariilor populatiei le reprezinta plasamentele in fondurile mutuale. Acest procentaj, semnificativ mai mic decat cele 6,5% la cat se ridica acest indicator in Polonia, inca s-a ameliorat in ultimii patru ani, dupa ce inaintea crizei se situa la sub un sfert de procent. A fost o crestere galopanta, de opt ori, ceea ce arata disponibilitatea romanilor pentru a economisi in instrumente diferite.Daca nu facem nimic, in curand am putea spune ca este prea tarziuCererea va fi asigurata in mare masura si de fondurile de pensii, spune Lucian Anghel, presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti. Radu Craciun, director general adjunct la Eureko Pensii, spune insa ca majorarea activelor acestor entitati are un ritm mai accelerat decat frecventa listarilor de pe piata de capital romaneasca. "Pe masura ce vor continua sa creasca, lichiditatea foarte scazuta si lipsa de emitenti pe Bursa, precum si accesul restrictionat la alte canale de investire (obligatiuni, private equity, credite sindicalizate etc.) vor face ca alocarea externa a fondurilor de pensii sa creasca", avertizeaza Craciun in prezentarea sa. El spune ca daca actuala conducere a BVB nu se misca suficient de repede, in scurt timp am putea spune ca este prea tarziu pentru a mai face ceva pentru dezvoltarea pietei de capital.Potential ridicat pentru piata obligatiunilor corporativePiata obligatiunilor corporative este inca si mai slab reprezentata in Romania decat cea de actiuni si, din acest punct de vedere, potentialul este ridicat. Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD - Groupe Societe Generale, spune ca, in 2015, stocul de obligatiuni emise de companii si aflate in portofoliile investitorilor ar putea urca la 1,5 miliarde euro, echivalentul a 1% din produsul intern brut, un avans consistent fata de procentajul nesemnificativ din prezent, de 0,15% cat inseamna valoarea de 200 milioane de euro a bondurilor corporative emise. Avand in vedere reperul dat de piata de capital din Polonia, unde stocul de bonduri ale companiilor este de 12 miliarde euro, respectiv 3% din PIB, in anul 2020 si in Romania am putea ajunge la un total de 4 miliarde euro de emisiuni corporative, respectiv 2% din PIB.Un asemenea stoc ar putea fi absorbit cu usurinta de piata, considera Cercel. In 2015, plasamentele in acest tip de instrumente ar urma sa reprezinte 13% din activele combinate ale fondurilor de investitii, iar in 2020 ar putea urca pana la 18% din totalul activelor aflate in administrarea fondurilor. Este un procentaj rezonabil, avand in vedere ca legislatia permite fondurilor de pensii, dar si altor categorii de fonduri mutuale expuneri de pana la 30% pe bonduri corporative. Sunt procente care pot fi usor absorbite, iar succesul emisiunii realizate recent de GDF Suez Romania este o dovada in acest sens. In plus, cererea ar putea fi completata de aparitia unor fonduri de investitii orientate special catre bondurile corporative, a mai spus Cercel.