Polonezii au construit capitalismul bursier cu banii statului si acum au 220 mld. euro in depozite bancare, pensii private si actiuni - 17 mai 2011: Diferență între versiuni

Asa cum se uita in urma cu 30 de ani din Cosmos la Pamant astronautul roman Dumitru Prunariu, cel sarbatorit in aceste zile, si vedea Bu­curestiul cat o gamalie, asa se uita acum cea mai mare bursa din Europa de Est, Warsaw Stock Exchange (WSE), la Bursa de Valori Bucuresti si la ce se intampla in Romania pe piata de capital. 7 miliarde de euro obtinute din 187 de oferte publice initiale (IPO - initial public offering) in ultimii doi ani pe WSE. 40 milioane de euro la Bucuresti, 6 IPO-uri. 200-250 milioane de euro tranzactii zilnice, 200 miliarde de euro capitalizare bursiera la Varsovia. 4 - hai 10 milioane de euro intr-o zi buna in Romania, 20 miliarde de euro capitalizare bursiera. Gata, au decolat si nimeni din Est nu ii mai poate ajunge. Au si banii, au si companiile. I-au lasat de mult in urma pe unguri sau pe cehi, iar grecii si austriecii au fost si ei depasiti. JP Morgan, Citi, Credit Suisse, Goldman Sachs, Nomura, ING, UBS, UniCredit, HSBC, Barclays, Merryl Linch, Bank of America, Morgan Stanley - sunt toti la Varsovia si nu mai sunt nicaieri in alta parte in Europa la vest de Frankfurt pana la Moscova. Varsovia a devenit Warsaw. Si nu numai Warsaw, ci Warsaw Stock Exchange incepe sa fie mai cunoscuta in lume si mai puternica decat Varsovia. In Warsaw vin bancherii mari de pe Wall Street si City, unde dupa criza din 2008 nu mai primesc aplauze. In tara zimbrilor sunt staruri. Bronzati, relaxati, cu ceasurile Longines si butoni de aur, spun ca Warsaw este noua Mecca. Este bastionul finantelor mondiale in Europa de Est. De ce au venit? Cine i-a adus? Piata. Banii cauta companiile, companiile cauta banii, iar Warsaw s-a asezat la mijloc. Yes, we did it. Am reusit. Panie Aleksander Grad, ministrul trezoreriei (care administreaza si vinde companiile de stat), este politician, dar a invatat limba bursei si a businessului. L-a angajat acum doi ani pe Krystof Walenczak ca secretar de stat in Ministerul Trezoriei dupa ce Walenczak, fost bancher de investitii (unde? bineinteles, la singura ban­ca ce lipseste din enumerarea de mai sus, disparuta in criza - Lehman Brothers) l-a sprijinit in batalia statului pentru a ramane actionar la cel mai mare asigurator polonez, PZU. "Ne-am propus sa transformam Var­sovia intr-un hub financiar si am reusit. Am reusit sa atingem o masa critica, suntem deja mai mari decat Viena, Atena, iar fata de Budapesta sau Praga suntem departe. Pentru Polonia, dezvoltarea pietei de capital a fost un obiectiv strategic. Un obiectiv la fel de important ca aderarea la Uniunea Europeana. De acum, dezvoltarea se va baza pe atragerea de companii si investitori din regiune din afara Poloniei", spune Grad. La 250 de milioane de euro tranzactii zilnice, dublu fata de suma tranzactiilor din celelalte tari din Europa de Est in afara Rusiei, pare un obiectiv corect. Nu te poti opune unui magnet. Ca o pilitura de fier, acolo unde sunt banii vor merge si com­paniile, iar daca vor fi companii, vor fi si mai multi bani. Ca urmare, miza polonezilor a devenit regionala. Ministerul Trezoreriei si WSE vor organiza in perioada 25-26 mai CEE IPO Summit, o intalnire intre investitori si companii din Europa de Est unde se vor face planurile de listari pentru urmatorii ani. Pentru aceasta, au invitat un grup de jurnalisti din Europa de Est sa le explice ce au facut si cum pariaza pe schimbarea Poloniei prin piata de capital. "Va rog deschideti la pagina 7 a prezentarii". Power point-ul este lumea lui Krystosztof Walenczak, un fost yuppie al bursei londoneze. "Dupa cum observati, Varsovia nu se mai bate din punctul de vedere al numarului de IPO-uri, al tran­zactiilor zilnice sau al capitalizarii bursiere cu alte capitale din est, ci cu Frankfurtul, Parisul sau chiar Londra. Am devenit cea de-a sasea platforma bursiera din Europa din punctul de vedere al valorii tranzactiilor zilnice", spune Walenczak. Restul Europei de Est? "Almost nothing", spune victorios. Si triumful este si mai mare: "Astazi este o zi istorica pentru piata de capital din Varsovia. Pot sa va anunt ca Goldman Sachs a deschis o filiala in Varsovia". Goldman Sachs la Varsovia. Prima tara din Est, in afara de Rusia, unde isi deschide gigantul american un birou. Incercata Varsovie, victima a pogromurilor naziste, a devenit dupa 60 de ani de la cele mai negre episoade ale celui de-al doilea razboi mondial o atractie pentru marii investitori, cei care manuiesc banii in orice colt al lumii si mai ales pe Wall Street si in City-ul londonez. Walenczak spune ca acum a venit sa-si serveasca patria. Nu ar castiga mai mult in sectorul privat? "Sigur. Si probabil ca o sa ma intorc nu peste mult timp. Dar miza aici este mult mai mare, este uriasa." Cati bani a negociat in calitate de sef al privatizarilor in ultimii aproape doi ani? "Peste 5 miliarde de dolari. Au fost in acest birou reprezentanti ai Blackrock, ai Fidelity, ai celor mai mari fonduri de investitii din lume." Dar cum a reusit Polonia sa joace la un asemenea nivel? "Ne-am dat seama ca, in regiune, noi trebuia sa ne pozitionam ca centru financiar. Slovacia sau Cehia face masini, Slovenia are turism, este o tara bogata, Ucraina agricultura. Noi vom aduce investitori pentru companiile din aceste tari. Am creat aici in Varsovia o cultura a pietei de capital, am retinut capitalul intelectual", explica Walenczak. Polonezii au inaintat strategic pe doua fronturi: pe de o parte au creat cererea, adica au dirijat intai miliarde de euro apoi zeci de miliarde de euro din fondul public de pensii catre fondurile de pensii publice administrate privat, iar pe de alta parte au creat oferta, adica au adus la bursa companii de stat la care au vandut de la 10% pana la 60-70% din actiuni, insa fara sa cedeze controlul, adica sa ramana mai putin de 25% din actiuni. "Consider ca ar fi o greseala ca statul sa cedeze la primii jucatori din sectoarele importante - din petrol, gaze, energie electrica, energie, din industrie, banci, asigurari, telecom - toate actiunile. Macar cu 25% din actiuni sa ramana. Este bine si pentru bursa, pentru a impiedica o eventuala delistare de exemplu. Conform legislatiei europene, cu 25% plus unu din actiuni poti controla orice decizie stra­tegica", spune Walenczak. In noiembrie 1998, polonezii obtineau aproape 1 miliard de dolari din privatizarea partiala pe bursa a operatorului telecom TPSA, iar in aprilie 2010 cea mai mare privatizare partiala pe bursa din istoria Poloniei aducea in conturile statului 2,7 miliarde de dolari. Chiar si in plina criza, in noiembrie 2008, polonezii au vandut pe bursa actiuni in valoare de 700 de milioane de dolari la ENEA, un operator in energie. "Cand toata lumea nationaliza, noi privatizam. Dar bine ca am facut-o, pentru ca acum ar fi fost mai greu", afirma ministrul trezoreriei, Aleksander Grad. Polonezii mai au acum circa 600 de mari companii in portofoliul statului, din care la 261 detin 100% din actiuni, la 42 pachetul majo­ritar, iar la 314 pachete minoritare. Cea mai mare banca, cel mai mare asigurator, cea mai mare companie petroliera, jucatorii cheie din industrii cheie sunt sau au fost pana acum 1-2 ani controlati de stat. Dintre acestea, planul este ca de acum statul sa ramana actionar majoritar sau chiar cu 100% la 20-25 de companii. "Vom ramane cu ceea ce este intr-adevar strategic, companii legate de statul polonez: tot ce inseamna infrastructura de transport - de energie, de gaze, de petrol, feroviara. In rest, vom vinde, dar vom ramane actionari", a explicat Walenczak. Situatia este surprinzatoare. Polonia, despre care exista perceptia ca este cu mult inaintea Romaniei ca reforme si deschidere la privatizari si investitii straine, despre care s-a "cantat" ani de zile in Romania cat de avansata este pe drumul economiei de piata si al deschiderii catre capitalul strain, si-a pastrat marii jucatori din economie. Au facut terapie de soc, au dat drumul la preturi, dar nu la intreprinderi. Si daca au dat drumul, nu cu investitori strategici, ci pe bursa. In schimb, Romania a cedat tot - in banci, in ciment, in asigurari, in petrol, in distributia de energie, in industria petroliera - si totusi perceptia este ca Polonia este mai avansata ca economie de piata. De ce? "Noi am construit economia de piata fiscal si legal, nu am schimbat proprietatea. Capi­talismul poate fi masurat prin multe matrice. Gradul de privatizare nu este cel mai important. Importante sunt domnia legii (rule of law - n.red.), libertatea comertului, liber­tatea proprietatii, sistemul simplu de taxe", a spus Walenczak. Dupa ani de privatizare pe bursa si IPO-uri, polonezii au invatat in masa ce inseamna bursa si tranzactionarea pe bursa a devenit sport national. A aparut equity market - cultura pietei de capital. Iar sumele vehiculate sunt uriase pentru Europa de Est si semnificative chiar si pentru giganti precum Goldman Sachs. La un PIB al Poloniei de circa 340 de miliarde de euro, fondurile de pensii private poloneze au active de 57 de miliarde de euro (55 mld. euro fondurile de pensii private obligatorii si 1,7 miliarde de euro fondurile facultative), fondurile mutuale de 30 de miliarde de euro, iar companiile de asigurari de viata 10 miliarde de euro. Acestia sunt investitorii institutionali. Dar democratizarea investitiilor, atractia noilor titluri i-au facut pe 1,4 milioane de polonezi sa-si deschida conturi la bursa si sa tranzactioneze direct, cel putin o data pe an. 360.000 de conturi de investitori persoane fizice au fost deschise in toamna anului trecut pentru a participa la oferta publica initiala a insesi...Warsaw Stock Exchange, detinuta anterior in proportie de 100% chiar de statul polonez. Tot statul a creat, paradoxal, cea mai puternica bursa din Europa de Est. In Romania, statul nu are niciun procent din Bursa de Valori Bucuresti. Persoanele fizice detin la randul lor in mod direct pe bursa actiuni in valoare de circa 10 miliarde de euro si obligatiuni in valoare de 2,5 miliarde de euro. In banci, polonezii au depozite de circa 110 miliarde de euro. In total, polonezii au pe bursa si in banci 220 de miliarde de euro. Orice ar fi de-acum incolo, au pe ce se baza.