Mi-as dori ca si guvernul Romaniei sa se miste la fel de bine precum cel al Poloniei la capitolul listari si privatizari ale companiilor de stat, spune seful trezoreriei din Raiffeisen Bank - 17 octombrie 2011: Diferență între versiuni

Nu se poate iesi din 20 de ani de creditare masiva in lume prin ajustari de numai trei ani, reducerea expunerilor bancilor va fi de durata si va afecta economiile, spune seful pietelor financiare de la Raiffeisen. Eventuala intrare a Greciei in incapacitate de plata ar fi in mod clar un lucru rau, insa s-a discutat atat de mult despre acest risc incat materializarea lui nu ar mai soca lumea asa cum ar fi facut-o acum un an, afirma James Stewart, americanul care conduce de zece ani divizia trezorerie si piete de capital din Raiffeisen Bank. "Piata crede deja de mai mult timp in scenariul defaultului si intr-un fel l-a inclus in preturi, deci nu cred ca impactul ar mai fi la fel de mare ca acum un an. Politicienii sustin contrariul pentru ca nu pot spune altfel, dar ceva trebuie sa se intample pana la urma." Bancherul considera regretabil ca lumea financiara internationala nu mai are liderii puternici din trecut care sa se poata aduna si sa ia decizii de iesire din situatiilimita. "Pe vremea crizei datoriilor din America Latina din anii '80 erau bancheri celebri la varful marilor banci americane, la Fed, la Trezoreria SUA, era un grup de personalitati care s-a reunit, a discutat si a gasit solutia de restructurare a datoriilor. Astazi e mult mai dificil, nu mai vad personalitati de acelasi calibru in marile banci ale lumii si se vede ca e mult mai greu de luat decizii la unison." Stewart avertizeaza ca procesul de reducere a expunerilor bancilor se va prelungi pe multi ani, ceea ce va insemna cresteri economice scazute. "Nu poti iesi in numai trei ani dintr-o perioada de 20 de ani de creditare masiva."  Ministerul Finantelor plateste pretul inconsecventei  Finantele au revenit la politica prin care una anunta si alta executa la licitatiile de titluri de stat, iar aceasta situatie este interpretata de piata ca un semnal de alarma care va duce in cele din urma la costuri mai mari, chiar daca statul preseaza in prezent pentru dobanzi mai mici. "Programul de finantare anuntat este un reper de baza pentru investitori, iar strategia datoriei publice stabileste regulile jocului. Daca eu ca investitor ma uit la reguli si vad ca deviezi dramatic de la ceea ce ai zis ca faci, o iau ca pe un semnal de alarma si randamentele se duc in sus. Intr-un fel ma pozitionez cand stiu ca Ministerul Finantelor se tine de program si altfel daca n-am idee ce va face. In final va rezulta un cost mai mare, dar inca nu se intelege acest pret al inconsecventei", comenteaza James Stewart deciziile Finantelor la licitatiile de titluri de stat din ultimele saptamani - oferte respinse in bloc, sume atrase la nivelul a 15% din valoarea anuntata a unei emisiuni. Aceasta disputa dintre banci si Ministerul Finantelor nu este noua, iar reactiile partilor se repeta. Cum apare o presiune pe randamente, Finantele adopta o pozitie defensiva, reduc drastic sumele atrase si revin la scadente scurte de 6 si 9 luni, la solutia atragerii de depozite pe termen scurt sau la maturitati atipice precum cea recent lansata de 11 luni. Statul considera ca astfel face economie pe termen scurt, bancherii acuza ca pe termen lung costurile vor fi mai mari. Cert este ca dupa 20 ani Romania tot nu are dobanzi de referinta pe termene lungi pentru moneda nationala si ca atare nu exista nici o piata a creditului in lei pe termen lung.  Fondurile de pensii duc banii clientilor afara pentru ca nu au in ce sa-i plaseze  Una dintre consecintele nivelului scazut de dezvoltare al pietei de capital este ca banii adunati de fondurile de pensii ies in afara pentru ca piata locala este mult prea mica si nu ofera plasamentele cerute de aceasta categorie de investitori, spune Stewart. De pilda Generali are 40% din portofoliu investit in actiuni din Franta si Germania, BCR si-a plasat 23% din portofoliu pe bursa din Polonia, o alta destinatie a banilor folosita de fondurile de pensii fiind bursa din Viena. Stewart spune ca si-ar dori mult sa vada o bursa mai puternica la Bucuresti, insa crede ca pana la urma tendinta va fi de consolidare a pietelor la nivel regional, mai ales cand zona euro va mai avansa spre est. "Pana la urma nu e nevoie ca fiecare tara sa aiba bursa ei, iar dezvoltarile informatice faciliteaza consolidarile la nivel regional. Cred ca acesta va fi viitorul." Bancherul cu experienta de 20 de ani pe Wall Street spune ca si-ar dori ca si guvernul Romaniei sa se miste la fel de bine precum cel al Poloniei la capitolul listari si privatizari ale companiilor de stat, sa lucreze cu mai multe firme specializate care sa ridice standardul profesional al acestor demersuri. "Este foarte important sa stii sa vorbesti pe limba pietelor, sa faci diferenta intre asteptarile unor investitori in instrumente de tipul obligatiunilor si cele ale unor investitori in actiuni."