Musgociu: Am investit in cea mai solida companie privata din Romania. Bursa nu poate da faliment - 15 ianuarie 2010: Diferență între versiuni

Cine este si ce planuri are cel mai mare actionar al BVB Mircea Musgociu, antreprenorul targ-muresean care a platit re­cent intre 1,5 si 2 mil. eu­ro pe 2,7% din titlurile Bursei de Va­lori, devenind cel mai mare actionar al ope­ra­torului de piata, marturiseste ca brokerii de la HTI, cu care colaboreaza de peste opt ani, au avut o contributie importanta in luarea deciziei. Musgociu crede ca, odata listata, Bursa de la Bucuresti va deveni tinta de preluare pentru marile burse europene. Omul de afaceri spune ca a cum­pa-rat actiunile de la grupul american Mor­gan Stanley, care isi anuntase de mai bine de un an intentia de a-si lichida par­ti­cipatia de 2,7% la BVB. Desi nu a dorit sa dez­va­luie pretul exact al achizitiei, Mus­gociu a indicat ca acesta se invarte in jurul ulti­melor oferte de vanzare de actiuni BVB de la finalul anului trecut, adica in in­tervalul 30-40 de lei. La aceste cotatii, el ar fi trebuit sa scoata din buzu­nar intre 1,5 milioane de euro (6,21 mil. lei) si 2 milioane de euro (8,28 mil. lei) pen­tru cele aproximativ 207.000 de acti­uni BVB preluate de la banca americana de investitii. Impreuna cu pachetul de 0,9% deti­nut anterior, Musgociu a devenit cel mai important actionar al BVB si con­troleaza 3,6% din capitalul operato­ru­lui de piata, par­ticipatie evaluata la 2-2,7 mi­lioane de euro. Un rol important in ecuatie l-au avut brokerii de la HTI Valori Mobiliare si pro­prietarul firmei, Daniel Tepes, cu care in­ves­titorul din Targu-Mures are o relatie de mai bine de opt ani. HTI a fost de altfel detinuta de Morgan Stanley timp de mai bine de un an, pana in martie 2009, cand americanii au decis sa renunte la planu­ri­le de dezvoltare in Romania si i-au vandut pachetul majori­tar inapoi lui Tepes. „Am cumparat actiunile la consili­e­rea HTI si a lui Daniel Tepes, cu care cola­bo­rez de mai bine de opt ani si am o relatie foarte buna. Pretul pe care l-am pla­tit este apropiat celor din ultimele ofer­te de anul trecut. Nu il consider extra­­ordinar de bun, dar, impreuna cu pachetul de 0,9% pe care il aveam inainte, mi s-a parut ca fac un pla­sa­ment foarte bun in conditiile apropierii listarii BVB”, a declarat Musgociu pentru „Financiarul”. „Daca dispare Bursa, dispare capitalismul” Musgociu, care de-a lungul timpului a dezvoltat mai multe businessuri pe piata locala, de la productia de cizme de cauciuc pana la cladiri de birouri de lux, vede Bursa drept simbol al capitalis­mu­lui romanesc. „Am ales sa investesc aici pentru ca Bursa este un simbol, daca dispare ea, nu mai avem capitalism in Romania. Nu mi-am fixat un orizont de pastrare a actiu­ni­lor si nu mi-am propus sa vand dupa x luni sau y ani, ci atunci cand va fi mo­mentul. Odata listata, Bursa de Valori va atrage atentia altor burse din Europa care vor fi interesate sa intre in actiona­riat”, spune cel mai important actionar al BVB. El mai are si plasamente in companii listate la BVB, dintre care cel mai impor­tant este pachetul de 5,25% la fondul in­chis de investitii STK Emergent din Cluj. „Am fost activ pe bursa in ultimii ani, dar, lucrand cu sume mari, m-am orientat catre companiile cele mai lichide, cum sunt SIF-urile sau bancile”, afirma Musgociu. De la cizme pentru pescari la pantofi Prada si Clarks Musgociu, 46 de ani, a avut de-a lun­gul timpului mai multe afaceri in judetul Mures si zona Ardealului, fiind supra­nu­mit initial creatorul „imperiului cau­ciu­cului”, dupa ce a dezvoltat de la zero grupul Profitec, producator de articole din cauciuc. „In Profitec am investit timp de 16 ani. Am inceput cu 16 angajati si o suprafata de 80 de metri patrati, facand cizme de cauciuc pentru pescari. In 2008 am ajuns la o fabrica de 8.000 de metri patrati, 250 de angajati si o productie de 10.000 de perechi de in­caltari pe zi, ceea ce ne plasa in primele doua-trei fabrici din Europa in acest  domeniu. Aveam in portofoliul de clienti unii dintre cei mai mari retaileri euro­peni, cum sunt Prada sau Clarks”, spune Musgociu. In paralel, el a dezvoltat si firma de televiziune prin cablu Telesatco, pe care a vandut-o la inceputul anilor 2000, iar cu banii obtinuti a continuat sa investeasca in dezvoltarea productiei Profitec. „Daca intram pe piata imobiliara inca din 2000-2002 ar fi fost foarte bine, dar am considerat ca viitorul este in productie. Chiar si asa, am avut ani foarte buni la Profitec, in care profiturile sareau cons­tant de un milion de dolari. In 2008 am decis sa vand fabrica unui client de-al nos­tru din Italia”, mai spune antreprenorul. Intrarea pe piata imobiliara si-a anuntat-o in martie 2005, cand a achi­zitionat pa­che­tul majoritar la Sedcom Librarii Targu-Mures, la acea vreme listata pe piata Ras­daq. Unul dintre cele mai importante active ale Sedcom era cladirea Casei Car­tii, pe care Musgociu a anuntat ca vrea sa o transforme in prima cladire de birouri de lux din Targu-Mures. Omul de afaceri a pas­trat si activitatea initiala a Sedcom, aceea de vanzare de carti si produse de papetarie. La trei luni dupa intrarea in actionariat, el si-a majorat participatia pana la 97%, iar in septembrie 2006 a delistat Sedcom. „Am construit mai mult cladiri, si de birouri si de locuinte, majo­ri­ta­­tea de lux, iar faptul ca m-am orientat catre acest segment m-a ferit oarecum de criza care a urmat. Am avut un bloc de apar­tamente de lux terminat chiar cu doua-trei luni inainte de a izbucni criza la noi. Am reusit sa vand o parte din apar­tamente atunci, iar altele pe parcurs, si mai exista clienti si in prezent. Progra­mul «Prima casa» a avut si el un efect pozitiv, dar in general cine mai cumpara acum o face cu banii proprii”, a incheiat Musgociu. Musgociu are 46 de ani si a fost supra­nu­mit initial creatorul „imperiului cau­ciu­cului”, dupa ce a dezvoltat de la zero grupul Profitec, care a ajuns furnizor pentru retaileri precum Prada sau Clarks. El a mai creat o televiziune prin cablu, are mai multe proiecte rezidentiale si plasamente pe piata de capital, avand in portofoliu titluri BVB, STK, SIF, bancare si altele.