Ridicarea pragului la SIF-uri la 5%, primul pas catre privatizarea reala a activelor de 1,5 mld. Euro - 09 noiembrie 2011: Diferență între versiuni

De 16 ani de cand au fost infiintate prin programul de privatizare in masa, SIF-urile nu reusesc sa se desprinda de sub controlul politicienilor si al celor cativa oameni care le administreaza dupa bunul plac. Ridicarea pragului de detinere de la 1% la 5% ar fi primul pas care ar permite celor care investesc milioane de euro in aceste companii sa preia controlul si asupra modului in care sunt administrate activele de peste 1,5 mld. euro. Votul favorabil al Comisiei de buget si finante din Camera Deputatilor asupra proiectului de ridicare a pragului la SIF-uri reprezinta primul pas realizat dupa aproape doi ani pentru majorarea limitei de detinere la 5%. Acest proiect, care a fost primit cu mult entuziasm de investitori in iunie 2009, cand a fost initiat, ar putea fi motorul schimbarii la fata a SIF-urilor dupa 16 ani in care aceste companii au fost administrate aproape discretionar de o mana de oameni, care nu s-au gandit de fiecare data la interesele actionarilor pe care-i reprezinta. Toti cei care au bani pe bursa, de la micii investitori pana la brokeri si mari fonduri de investitii, cer de ani de zile intrarea in normalitate, adica sa li se res­pecte drepturile si sa li se dea posibilitatea sa se implice in conducerea SIF-urilor si sa decida asupra dividendelor distribuite. Pragul de 1% aplicat si inter­pretat dupa propriile interese ale administratorilor SIF a limitat pana acum accesul investitorilor privati in consiliile de administratie si a impiedicat in numeroase randuri actionarii sa se pronunte asupra unor decizii importante, precum valorificarea par­ticipatiilor detinute la BCR. Cu toate astea, acum cand proiectul a revenit in atentia parlamentarilor, reactia investitorilor a fost mai curand ti­mida. Actiunile SIF-urilor au crescut ieri cu 3-7%, mult mai putin decat o faceau in toamna lui 2009, cand pro­iectul intra pentru prima data in dezbaterea Senatului si fiecare aviz favorabil era insotit de cresteri de 15% pe zi. O explicatie ar fi ca dupa doi ani de asteptari investitorii nu mai cred in miracole si asteapta decizia finala a Camerei Deputatilor, care va hotari soarta acestui proiect. "Sper ca macar de aceasta data sa se transeze chestiunea cu pragul la SIF-uri, pentru ca in fiecare an au fost discutii de genul acesta. Avand in vedere experientele precedente, eu sunt reticent pana nu vad ca se intampla. Cresterile recupereaza o parte din pierderile precedente, dar nu ceva spectaculos sa revina pe un trend ascendent. Daca trece si de Camera Deputatilor, s-ar putea sa mai creasca vreo 5-10%, iar daca nu, se vor intoarce de unde au plecat", este de parere Rares Nilas, directorul general al firmei de brokeraj BT Securities. O alta explicatie vine din evolutia slaba a bursei din acest an, care a indepartat un numar mare de investitori, atat locali cat si straini. In ultimele trei luni, unele SIF-uri au pierdut si peste 20% din valoare, iar evolutia generala a pietelor internationale, marcata de criza datoriilor statelor europene, nu ofera deocamdata motive de optimism. De ce nu vor investitorii prag la SIF-uri? In prezent, legea pietei de capital spune ca niciun investitor nu poate detine mai mult de 1% din actiunile unei SIF. Aceasta limita de 1% se aplica si grupurilor de investitori daca se dovedeste ca acestia actioneaza in mod concertat, adica au o strategie comuna si voteaza la fel in toate chestiunile legate de SIF. Aceste prevederi au facut ca pana acum actionarii SIF-urilor sa nu-si poata exercita toate drepturile legale. De exemplu, cand mai multe fonduri de investitii s-au aliat si au cerut majorarea dividendelor sau au solicitat consiliilor de administratie ale SIF sa convoace Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) pentru a pune in discutie listarea BCR, unii presedinti de SIF nu le-au acceptat propunerile sau, daca le-au acceptat, le-au suspendat ulterior voturile in AGA pe motiv ca ar fi actionat in mod concertat. In timp ce fondurile de investitii au respectat legea, unii investitori locali au cumparat prin diverse firme si vehicule pachete mari de actiuni si astfel unele SIF-uri au ajuns sub influenta unor personaje controversate precum Dinel Staicu sau Catalin Chelu. Altele au ramas de 16 ani sub controlul acelorasi presedinti care fusesera numiti in 1995, la infiintarea SIF-urilor, cu sprijin politic. Acestia au avut inca de la inceput unele dintre cele mai valoroase active din Romania: pachete de cate 6% din BCR si 5% din BRD, participatii majoritare la companii importante din industria hoteliera, textila si din industria de masini si echipamente. O avere uriasa de care au dispus asa cum au considerat si nu intotdeauna in acord cu vointa actionarilor. Cel mai recent exemplu priveste participatiile detinute la BCR, cele mai valoroase active ale SIF. La privatizarea bancii, in 2006, statul le-a oferit SIF-urilor posibilitatea sa ceara listarea BCR la bursa in termen de trei ani si o serie de parghii prin care sa-si apere drepturile in fata austriecilor de la Erste. SIF-urile au renuntat insa foarte usor la acest drept in 2009, cand au acceptat amanarea listarii, iar in acest an au fost practic stranse cu usa de Erste sa-si vanda participatiile la BCR in conditii care i-au nemultumit pe multi actionari. Cu toate astea, putinele schimbari care au avut loc in consiliile de administratie ale SIF-urilor au avut loc in ur­ma unor conflicte interne, intre diferite grupuri de interese, si foarte putini investitori din afara au putut intra in aceste consilii. "Credem ca acest prag de 5% ar satisface drepturile corporative ale celor care si-au investit propriii bani in aceste companii si nu pe ale acelor vechi conducatori care de 16 ani conduc ca pe propriile lor mosii aceste SIF-uri", a declarat luni senatorul Ovidiu Marian, unul dintre initiatorii proiectului, la inceperea dezbaterii proiectului in comisia de buget si finante. Toate astea au facut ca in prezent SIF-urile sa fie evaluate pe Bursa la mai putin de jumatate din valoarea activelor raportate oficial. De exemplu, SIF Banat-Crisana (SIF1) are in prezent o capitalizare de 107 mil. euro, in conditiile in care activele se apropie de 300 mil. euro, discountul fiind de 64%. SIF Moldova (SIF2), care a avut in ultimii ani o politica de deschidere fata de actionari, are in prezent cel mai mic discount, de 56%. Astfel, desi toata lumea recunoaste cat de valoroase sunt activele SIF-urilor, pragul de detinere a reprezentat mereu un factor negativ, care a tras in jos pretul lor pe bursa. Ce se schimba prin ridicarea pragului la 5%? Ridicarea pragului de detinere de la 1% la 5% va permite concentrarea actionariatului SIF-urilor si va face posibil pe viitor ca investitorii sa se implice mai mult in administrarea acestor societati, prin numirea de reprezentanti in consiliile de administratie. SIF-urile ar deveni dintr-o data mai interesante pentru fondurile de investitii straine, care vor avea posibilitatea sa realizeze investitii mai mari in aceste actiuni. Daca in acest moment un fond nu poate plasa mai mult de 6 mil. euro in cele cinci SIF-uri. Cu aceasta suma, cumpara cate 1% din fiecare. Unele fonduri considera ca nici nu merita sa intre pe o piata daca nu pot face plasamente de cel putin 30-40 mil. euro, deoarece cu cat investitiile sunt mai mari, cu atat costurile de administrare a acestor participatii se acopera mai usor. Prin majorarea pragului la 5%, fondurile vor putea plasa 30 mil. euro in SIF-uri. Deja, unele fonduri care sunt mai vechi pe piata, precum East Capital sau Hyposwiss, au atins pragul de 1%. La fel se intampla si cu fondul ING Romanian Equity sau cu fondul de pensii al ING, care nu mai pot cumpara actiuni la SIF-uri deoarece au 1%. In conditiile in care fondurile de pensii locale devin tot mai mari, ele au nevoie de actiuni lichide in care sa-si plaseze banii, iar in lipsa unor listari noi, cum ar fi cele mult-promise ale companiilor din sectorul energetic, actiunile lichide sunt tot mai rare. Astfel, fondurile de pensii care administreaza banii salariatilor romani ajung sa investeasca in companii din Germania, Franta, Polonia sau Austria. Pentru micii actionari ai SIF-urilor, faptul ca aceste fonduri pot cumpara mai multe actiuni inseamna ca va exista sustinere pentru pretul actiunilor, iar decalajul dintre capitalizare si valoarea activelor se va reduce. Deci, potential pentru cresterea actiunilor. Ar fi de dorit ca odata ce investitorii in SIF-uri devin mai puternici, acestia sa se implice mai mult si in admi­nistrarea acestor companii. Sa aduca know-how-ul lor de manageri de fonduri locali sau internationali si la SIF-uri, sa le eficientizeze si sa le faca mai profitabile. Deocamdata insa, implicarea managerilor privati la SIF-uri este redusa. De exemplu, din cei noua candidati pentru un loc in consiliul de administratie al SIF Moldova, majoritatea sunt din aceeasi categorie cu presedintii SIF, adica oameni care au lucrat sau lucreaza in institutii de stat si care au beneficiat sau inca beneficiaza de sprijin politic. Poate ca ridicarea pragului de detinere de la 1% la 5% va aduce si eliberarea SIF-urilor de sub controlul politic, pe care investitorii o asteapta de peste zece ani. Istoria pragului la SIF-uri Pragul de detinere la SIF-uri a fost introdus la scurt timp dupa infiintare, cu justificarea ca ar proteja interesele milioanelor de actionari rezultati in urma programului de privatizare in masa al guvernului Vacaroiu si ar impiedica preluarea activelor SIF de catre anumite grupuri de interese. Nu este clar cine a propus acest prag. Initial, limita era de 0,1%. Presedintii SIF-urilor, numiti politic, au devenit extrem de influenti. In 2005, Parlamentul a hotarat majorarea pragului de detinere de la 0,1% la 1%, decizie care a determinat explozia actiunilor SIF pe bursa. Pretul actiunilor aproape s-a triplat pe parcursul acelui an. Ulterior, la presiunea sefilor SIF, a fost introdus un amendament care prevedea ca pragul de 1% se aplica si in cazul unui grup de investitori care actioneaza in mod concertat. CNVM a lasat consiliile de administratie ale SIF sa decida care actionari actioneaza in mod concertat. In iunie 2009, senatorul Ovidiu Marian impreuna cu mai multi parlamentari atat de la putere, cat si din opozitie initiaza un proiect de lege care prevede eliminarea pragului la SIF-uri. Initiativa a venit dupa ce investitorii au reclamat abuzuri din partea conducerilor SIF la adunarile generale din aprilie 2009 cand s-au ales membrii consiliilor de administratie. Cel mai mare scandal a fost dupa AGA de la SIF Banat-Crisana (SIF1), unde un grup de investitori puternici, printre care si Horia Ciorcila de la Banca Transilvania, au incercat sa schimbe consiliul controlat de Ioan Cuzman, dar nu au reusit dupa ce presedintele SIF1 a folosit pragul de detinere impotriva lor. Pe 11 noiembrie 2009, proiectul de lege a fost aprobat de Senat, insa cu amendamentul ca pragul de detinere nu va fi eliminat, ci majorat la 5%. Chiar si asa, actiunile SIF-urilor au crescut puternic pe bursa. Proiectul s-a impotmolit insa in comisiile Camerei Deputatilor, unde a fost blocat mai mult de un an si jumatate. Luni 7 noiembrie 2011, Comisia de buget si finante din Camera Deputatilor a aprobat raportul favorabil asupra proiectului de majorare a pragului la SIF-uri. Acesta urmeaza sa fie dezbatut in plen.