Credit pentru casa, masina sau investitii la bursa? Ce e mai bine sa faci cand dobanzile si inflatia sunt la minime - 22 august 2014: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
| (Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
„Sa iau un credit pentru casa, sa imi cumpar o masina sau sa investesc la bursa?“ este marea dilema a celor care dispun acum de ceva lichiditati in conturi si sunt atrasi de faptul ca proprietatile imobiliare s-au ieftinit puternic, dobanzile la credite au scazut la minime, la fel si cele de la depozite, insa in acelasi timp castigurile aduse de actiuni si dividendele consistente platite de companiile listate le fac cu ochiul. Se da o persoana cu varsta cuprinsa intre 30 si 40 de ani cu economii de 10.000 de euro, suma de care nu are nevoie imediata, ci se poate dispensa de bani pentru o perioada mai lunga de timp. Contextul de piata in care se afla acum respectiva persoana este cel putin unic in ultimii ani: pretul apartamentelor a scazut puternic in ultimii patru ani, dobanzile la credite sunt la minime, inflatia nu mai sperie pe nimeni, bursa a crescut cu 45% in ultimii doi ani, insa mai are de recuperat pana la maximele din 2007. Pe de alta parte, gratie varstei, tentatia consumului este extrem de ridicata pentru respectiva persoana. Sa foloseasca cei 10.000 de euro drept avans pentru un credit imobiliar si sa profite astfel de ieftinirea apartamentelor si de dobanzile mici, sau mai bine sa investeasca la bursa, sau poate sa isi cumpere masina mult-visata? „Un tanar ar trebui sa aplice la un credit imobiliar atunci cand si-l poate permite. Intr-o tara cu o populatie in scadere, dar si cu rate foarte mari ale proprietarilor de imobile nu cred ca locuintele reprezinta un activ atat de rar incat sa trebuiasca sa profiti de orice ieftinire“, a spus Andrei Anghel, analist financiar CFA si consultant de investitii la firma Smart Trade Consult. El atrage atentia ca decizia de investitii in imobiliare este cel mai adesea luata gresit, pentru ca exista o puternica componenta emotionala in decizia de a detine un imobil, asociata cu statutul social, libertatea si dorinta de securitate. „Pentru tanarul nostru, o investitie cu precadere in actiuni este probabil mai potrivita, cu mentiunea ca, pe termen lung, un management simplu, dar strict al unui portofoliu care sa contina si obligatiuni s-a dovedit a fi chiar mai profitabil“, a mai spus consultantul. Mixul dintre actiuni si obligatiuni are avantajul ca atunci cand bursa scade, castigurile sunt protejate de obligatiuni, iar cand bursa decoleaza, mare parte din portofoliu poate fi transferata din nou pe actiuni pentru randamente mai ridicate. De aceeasi parere este si Dragos Manolescu, director de investitii la societatea de administrare OTP Asset Management: „Daca persoana respectiva are deja in proprietate un imobil, pentru diversificarea portofoliului recomand expunerea pe fonduri de obligatiuni, fonduri de actiuni, precum si pe fonduri care urmaresc strategii de absolut return.“ Totusi nu doar proprietatile imobiliare s-au ieftinit, ci si creditele ipotecare. Potrivit datelor BNR, dobanzile percepute de banci pentru creditele ipotecare de peste zece ani au scazut de la 7% pe an in lei in 2012 la circa 5,2% pe an in iunie 2014. Vor continua sa scada dobanzile? „Pentru detinatorii de credite cu dobanda variabila, pericolul ca dobanda sa creasca este aproape o certitudine, doar timmingul fiind mai incert. Realist vorbind, nu prea exista solutii de evitare a acestui risc pentru un simplu client, persoana fizica, ce nu dispune de prea multe posibilitati de diversificare sau negociere si hedging“, a spus consultantul. Desi, dupa datele oficiale pe primele doua trimestre ale anului, economia Romaniei a reintrat in recesiune tehnica, este de asteptat ca in viitor economia sa isi revina si sa inregistreze din nou cresteri. Cresterea economica vine de obicei la pachet cu preturi mai ridicate la imobiliare si dobanzi mai mari, adica cu un context invers fata de cel actual. Cum cei 10.000 de euro nu aduc mai mult de 2% pe an daca sunt depozitati la banca, respectiva persoana are motive serioase sa se gandeasca la alternative mai profitabile. In functie de cat de mult risc este dispus sa isi asume, respectiva persoana poate investi direct pe bursa (cel mai ridicat grad de risc) sau in fonduri de actiuni (risc ridicat), sau in fondurile monetare si de obligatiuni (grad de risc redus). „Probabil 10.000 de lei este suma minima cel mai des vehiculata pentru o prima investitie in actiuni sau in fonduri. In realitate insa, suma minima are o mai mare legatura cu cheltuielile curente ale respectivei persoane. Cand economiile sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile pentru o perioada de circa trei pana la sase luni, surplusul poate fi directionat catre un cont pentru investitii, fie el sub forma de titluri, actiuni, obligatiuni sau a o combinatie dintre acestea“, a explicat Anghel. In opinia sa, este de preferat un fond diversificat de investitii, cu o politica de investitii clara si cu abateri mici de la aceasta. „Tinand cont de evolutia economica, precum si de profilul de risc al fiecarui investitor, as recomanda fondurile de actiuni si de absolut return (cu randamente si riscuri superioare fondurilor monetare), iar pentru lichiditate recomand fondurile monetare si fondurile de obligatiuni“, a spus Manolescu. In prezent, peste 280.000 de persoane isi tin economiile de 10 miliarde de lei in fonduri mutuale. Cifra este mult sub cea de peste 10 milioane de romani care au deschise depozite bancare, insa mult mai mare decat cea de 10.000 de investitori care sunt activi la bursa de la Bucuresti. Romanii tin in medie 36.000 de lei (8.100 de euro) in conturile fondurilor mutuale, de peste sase ori mai mult decat suma medie plasata intr-un fond mutual in urma cu sapte ani. In timp ce portofoliul mediu al unui investitor de retail la bursa este de circa 2.000 de euro. Sumele plasate de romani in fonduri mutuale au cunoscut o crestere accelerata in ultimii sapte ani, desi ani de criza. Astfel, daca 78.000 de investitori persoane fizice aveau in iulie 2007 economii de 453 milioane de lei in fonduri mutuale, in prezent 282.000 de investitori detin 10,2 miliarde de lei in fonduri mutuale. Numarul de fonduri mutuale s-a dublat in ultimii sapte ani, pana la 68. Sumele mari atrase de fondurile mutuale in acest an vin in conditiile in care dobanzile bancare au scazut accelerat pana la sub 3% pe an pentru economiile in lei. In ultimul an, fondurile de obligatiuni au avut un randament mediu de 5,5%, in timp ce fondurile de actiuni au raportat un randament mediu de 17%. | „Sa iau un credit pentru casa, sa imi cumpar o masina sau sa investesc la bursa?“ este marea dilema a celor care dispun acum de [[CEVA|ceva]] lichiditati in conturi si sunt atrasi de faptul ca proprietatile imobiliare s-au ieftinit puternic, dobanzile la credite au scazut la minime, la fel si cele de la depozite, insa in acelasi timp castigurile aduse de [[actiuni]] si dividendele consistente platite de companiile listate le fac cu ochiul. Se da o persoana cu varsta cuprinsa intre 30 si 40 de ani cu economii de 10.000 de euro, suma de care nu are nevoie imediata, ci se poate dispensa de bani pentru o perioada mai lunga de timp. Contextul de piata in care se afla acum respectiva persoana este cel putin [[UNIC|unic]] in ultimii ani: pretul apartamentelor a scazut puternic in ultimii patru ani, dobanzile la credite sunt la minime, inflatia nu mai sperie pe nimeni, bursa a crescut cu 45% in ultimii doi ani, insa mai are de recuperat pana la maximele din 2007. Pe de alta parte, gratie varstei, tentatia consumului este extrem de ridicata pentru respectiva persoana. Sa foloseasca cei 10.000 de euro drept avans pentru un credit imobiliar si sa profite astfel de ieftinirea apartamentelor si de dobanzile mici, sau mai bine sa investeasca la bursa, sau poate sa isi cumpere masina mult-visata? „Un tanar ar trebui sa aplice la un credit imobiliar atunci cand si-l poate permite. Intr-o tara cu o populatie in scadere, dar si cu rate foarte mari ale proprietarilor de imobile nu cred ca locuintele reprezinta un activ atat de rar incat sa trebuiasca sa profiti de orice ieftinire“, a spus Andrei Anghel, analist financiar CFA si consultant de investitii la firma Smart Trade Consult. El atrage atentia ca decizia de investitii in imobiliare este cel mai adesea luata gresit, pentru ca exista o puternica componenta emotionala in decizia de a detine un imobil, asociata cu statutul social, libertatea si dorinta de securitate. „Pentru tanarul nostru, o investitie cu precadere in actiuni este probabil mai potrivita, cu mentiunea ca, pe termen lung, un management simplu, dar strict al unui portofoliu care sa contina si [[obligatiuni]] s-a dovedit a fi chiar mai profitabil“, a mai spus consultantul. Mixul dintre actiuni si obligatiuni are avantajul ca atunci cand bursa scade, castigurile sunt protejate de obligatiuni, iar cand bursa decoleaza, mare parte din portofoliu poate fi transferata din nou pe actiuni pentru randamente mai ridicate. De aceeasi parere este si Dragos Manolescu, director de investitii la societatea de administrare OTP Asset Management: „Daca persoana respectiva are deja in proprietate un imobil, pentru diversificarea portofoliului recomand expunerea pe fonduri de obligatiuni, fonduri de actiuni, precum si pe fonduri care urmaresc strategii de absolut return.“ Totusi nu doar proprietatile imobiliare s-au ieftinit, ci si creditele ipotecare. Potrivit datelor BNR, dobanzile percepute de banci pentru creditele ipotecare de peste zece ani au scazut de la 7% pe an in [[lei]] in 2012 la circa 5,2% pe an in iunie 2014. Vor continua sa scada dobanzile? „Pentru detinatorii de credite cu dobanda variabila, pericolul ca dobanda sa creasca este aproape o certitudine, doar timmingul fiind mai incert. Realist vorbind, nu prea exista solutii de evitare a acestui risc pentru un simplu client, persoana fizica, ce nu dispune de prea multe posibilitati de diversificare sau negociere si hedging“, a spus consultantul. Desi, dupa datele oficiale pe primele doua trimestre ale anului, economia Romaniei a reintrat in recesiune tehnica, este de asteptat ca in viitor economia sa isi revina si sa inregistreze din nou cresteri. Cresterea [[ECONOMICA|economica]] vine de obicei la pachet cu preturi mai ridicate la imobiliare si dobanzi mai mari, adica cu un context invers fata de cel actual. Cum cei 10.000 de euro nu aduc mai mult de 2% pe an daca sunt depozitati la banca, respectiva persoana are motive serioase sa se gandeasca la alternative mai profitabile. In functie de cat de mult risc este dispus sa isi asume, respectiva persoana poate investi direct pe bursa (cel mai ridicat grad de risc) sau in fonduri de actiuni (risc ridicat), sau in fondurile monetare si de obligatiuni (grad de risc redus). „Probabil 10.000 de lei este suma minima cel mai des vehiculata pentru o [[PRIMA|prima]] investitie in actiuni sau in fonduri. In realitate insa, suma minima are o mai mare legatura cu cheltuielile curente ale respectivei persoane. Cand economiile sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile pentru o perioada de circa trei pana la sase luni, surplusul poate fi directionat catre un cont pentru investitii, fie el sub forma de titluri, actiuni, obligatiuni sau a o combinatie dintre acestea“, a explicat Anghel. In opinia sa, este de preferat un fond diversificat de investitii, cu o politica de investitii clara si cu abateri mici de la aceasta. „Tinand cont de evolutia economica, precum si de profilul de risc al fiecarui investitor, as recomanda fondurile de actiuni si de absolut return (cu randamente si riscuri superioare fondurilor monetare), iar pentru lichiditate recomand fondurile monetare si fondurile de obligatiuni“, a spus Manolescu. In prezent, peste 280.000 de persoane isi tin economiile de 10 miliarde de lei in fonduri mutuale. Cifra este mult sub cea de peste 10 milioane de romani care au deschise depozite bancare, insa mult mai mare decat cea de 10.000 de investitori care sunt activi la bursa de la Bucuresti. Romanii tin in medie 36.000 de lei (8.100 de euro) in conturile fondurilor mutuale, de peste sase ori mai mult decat suma medie plasata intr-un fond mutual in urma cu sapte ani. In timp ce portofoliul mediu al unui investitor de retail la bursa este de circa 2.000 de euro. Sumele plasate de romani in fonduri mutuale au cunoscut o crestere accelerata in ultimii sapte ani, desi ani de criza. Astfel, daca 78.000 de investitori persoane fizice aveau in iulie 2007 economii de 453 milioane de lei in fonduri mutuale, in prezent 282.000 de investitori detin 10,2 miliarde de lei in fonduri mutuale. Numarul de fonduri mutuale s-a dublat in ultimii sapte ani, pana la 68. Sumele mari atrase de fondurile mutuale in acest an vin in conditiile in care dobanzile bancare au scazut accelerat pana la sub 3% pe an pentru economiile in lei. In ultimul an, fondurile de obligatiuni au avut un randament mediu de 5,5%, in timp ce fondurile de actiuni au raportat un randament mediu de 17%. | ||
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2014-08-22}} | {{DEFAULTSORT:-2014-08-22}} | ||
Versiunea curentă din 10 noiembrie 2024 19:22
„Sa iau un credit pentru casa, sa imi cumpar o masina sau sa investesc la bursa?“ este marea dilema a celor care dispun acum de ceva lichiditati in conturi si sunt atrasi de faptul ca proprietatile imobiliare s-au ieftinit puternic, dobanzile la credite au scazut la minime, la fel si cele de la depozite, insa in acelasi timp castigurile aduse de actiuni si dividendele consistente platite de companiile listate le fac cu ochiul. Se da o persoana cu varsta cuprinsa intre 30 si 40 de ani cu economii de 10.000 de euro, suma de care nu are nevoie imediata, ci se poate dispensa de bani pentru o perioada mai lunga de timp. Contextul de piata in care se afla acum respectiva persoana este cel putin unic in ultimii ani: pretul apartamentelor a scazut puternic in ultimii patru ani, dobanzile la credite sunt la minime, inflatia nu mai sperie pe nimeni, bursa a crescut cu 45% in ultimii doi ani, insa mai are de recuperat pana la maximele din 2007. Pe de alta parte, gratie varstei, tentatia consumului este extrem de ridicata pentru respectiva persoana. Sa foloseasca cei 10.000 de euro drept avans pentru un credit imobiliar si sa profite astfel de ieftinirea apartamentelor si de dobanzile mici, sau mai bine sa investeasca la bursa, sau poate sa isi cumpere masina mult-visata? „Un tanar ar trebui sa aplice la un credit imobiliar atunci cand si-l poate permite. Intr-o tara cu o populatie in scadere, dar si cu rate foarte mari ale proprietarilor de imobile nu cred ca locuintele reprezinta un activ atat de rar incat sa trebuiasca sa profiti de orice ieftinire“, a spus Andrei Anghel, analist financiar CFA si consultant de investitii la firma Smart Trade Consult. El atrage atentia ca decizia de investitii in imobiliare este cel mai adesea luata gresit, pentru ca exista o puternica componenta emotionala in decizia de a detine un imobil, asociata cu statutul social, libertatea si dorinta de securitate. „Pentru tanarul nostru, o investitie cu precadere in actiuni este probabil mai potrivita, cu mentiunea ca, pe termen lung, un management simplu, dar strict al unui portofoliu care sa contina si obligatiuni s-a dovedit a fi chiar mai profitabil“, a mai spus consultantul. Mixul dintre actiuni si obligatiuni are avantajul ca atunci cand bursa scade, castigurile sunt protejate de obligatiuni, iar cand bursa decoleaza, mare parte din portofoliu poate fi transferata din nou pe actiuni pentru randamente mai ridicate. De aceeasi parere este si Dragos Manolescu, director de investitii la societatea de administrare OTP Asset Management: „Daca persoana respectiva are deja in proprietate un imobil, pentru diversificarea portofoliului recomand expunerea pe fonduri de obligatiuni, fonduri de actiuni, precum si pe fonduri care urmaresc strategii de absolut return.“ Totusi nu doar proprietatile imobiliare s-au ieftinit, ci si creditele ipotecare. Potrivit datelor BNR, dobanzile percepute de banci pentru creditele ipotecare de peste zece ani au scazut de la 7% pe an in lei in 2012 la circa 5,2% pe an in iunie 2014. Vor continua sa scada dobanzile? „Pentru detinatorii de credite cu dobanda variabila, pericolul ca dobanda sa creasca este aproape o certitudine, doar timmingul fiind mai incert. Realist vorbind, nu prea exista solutii de evitare a acestui risc pentru un simplu client, persoana fizica, ce nu dispune de prea multe posibilitati de diversificare sau negociere si hedging“, a spus consultantul. Desi, dupa datele oficiale pe primele doua trimestre ale anului, economia Romaniei a reintrat in recesiune tehnica, este de asteptat ca in viitor economia sa isi revina si sa inregistreze din nou cresteri. Cresterea economica vine de obicei la pachet cu preturi mai ridicate la imobiliare si dobanzi mai mari, adica cu un context invers fata de cel actual. Cum cei 10.000 de euro nu aduc mai mult de 2% pe an daca sunt depozitati la banca, respectiva persoana are motive serioase sa se gandeasca la alternative mai profitabile. In functie de cat de mult risc este dispus sa isi asume, respectiva persoana poate investi direct pe bursa (cel mai ridicat grad de risc) sau in fonduri de actiuni (risc ridicat), sau in fondurile monetare si de obligatiuni (grad de risc redus). „Probabil 10.000 de lei este suma minima cel mai des vehiculata pentru o prima investitie in actiuni sau in fonduri. In realitate insa, suma minima are o mai mare legatura cu cheltuielile curente ale respectivei persoane. Cand economiile sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile pentru o perioada de circa trei pana la sase luni, surplusul poate fi directionat catre un cont pentru investitii, fie el sub forma de titluri, actiuni, obligatiuni sau a o combinatie dintre acestea“, a explicat Anghel. In opinia sa, este de preferat un fond diversificat de investitii, cu o politica de investitii clara si cu abateri mici de la aceasta. „Tinand cont de evolutia economica, precum si de profilul de risc al fiecarui investitor, as recomanda fondurile de actiuni si de absolut return (cu randamente si riscuri superioare fondurilor monetare), iar pentru lichiditate recomand fondurile monetare si fondurile de obligatiuni“, a spus Manolescu. In prezent, peste 280.000 de persoane isi tin economiile de 10 miliarde de lei in fonduri mutuale. Cifra este mult sub cea de peste 10 milioane de romani care au deschise depozite bancare, insa mult mai mare decat cea de 10.000 de investitori care sunt activi la bursa de la Bucuresti. Romanii tin in medie 36.000 de lei (8.100 de euro) in conturile fondurilor mutuale, de peste sase ori mai mult decat suma medie plasata intr-un fond mutual in urma cu sapte ani. In timp ce portofoliul mediu al unui investitor de retail la bursa este de circa 2.000 de euro. Sumele plasate de romani in fonduri mutuale au cunoscut o crestere accelerata in ultimii sapte ani, desi ani de criza. Astfel, daca 78.000 de investitori persoane fizice aveau in iulie 2007 economii de 453 milioane de lei in fonduri mutuale, in prezent 282.000 de investitori detin 10,2 miliarde de lei in fonduri mutuale. Numarul de fonduri mutuale s-a dublat in ultimii sapte ani, pana la 68. Sumele mari atrase de fondurile mutuale in acest an vin in conditiile in care dobanzile bancare au scazut accelerat pana la sub 3% pe an pentru economiile in lei. In ultimul an, fondurile de obligatiuni au avut un randament mediu de 5,5%, in timp ce fondurile de actiuni au raportat un randament mediu de 17%.