Investitorilor de pe Bursa le-a mai revenit pulsul, dupa ce piata s-a oprit din cadere. Cel putin pentru o saptamana. Fondurile de pensii si investitorii de retail au tinut piata si cumpara tot ce vand strainii - 01 februarie 2016: Diferență între versiuni

Dupa trei saptamani de scadere, piata bursiera de la Bucuresti si-a mai revenit in a patra saptamana, aducand un licar de speranta investitorilor ca ar mai putea sa recupereze din ceea ce au pierdut la inceputul anului. Bursa de la Bucuresti a inchis in crestere, o saptamana mai putin zbuciumata in care s-au putut marca profituri pentru cei care au cumparat in sedintele anterioare cand actiunile au scazut mai jos. Brokerii spun ca in aceasta perioada de scadere strainii au vandut, iar investitorii romani si fondurile de pensii romanesti au fost principalii cumparatori. Pe piata s-au stabilit noi praguri-limita sub care actiunile mari vor scadea mai greu . Petrom are un prag de rezistenta la 0,24 lei/actiune, Fondul Proprietatea la 0,7-2 lei, Banca Transilvania la 2,2 lei sau BRD la 10 lei. Si SIF-uile au mai recuperat ceva din scadere, speranta investitorilor pentru acest an fiind aprobarea ridicarii pragului de detinere de la 5%, cat este acum. Din acest motiv, SIF-urile rezista mai bine, existand cerere destul de consistenta daca preturile scad. Cea mai complicata stuatie o are Petrom, cea mai valoroasa companie de pe Bursa, care depinde de evolutia pretului petrolului. In aceasta saptamana Petrom a anuntat ca studiaza varianta cresterii importurilor si a reducerii productiei pentru ca la pretul unui baril, de 30 de dolari, este mai rentabil sa aduci petrolul din afara, decat sa il scoti din pamant. Actiunile Petrom s-au intors in timp, la nivelul din 2004, atunci cand a avul loc privatizarea, iar preturl barilului era de 20 de dolari. Toti analistii asteapta sa vada daca Petrom va ramane pe profit, daca barilul va sta in jurul actualului nivel. Fondul Proprietatea, cea mai tranzactionata actiune, a oprit un plan de rascumparare de actiuni de cateva sute de milioane de lei, pana la stabilizarea pietelor. Cativa investitori si mai ales Banca Nationala au rasuflat usurati la finalul acestei saptamani, dupa ce Banca Carpatica a reusit sa gaseasca un investitor, Nextebank, care sa cumpere participatia grupului de actionari majoritari, condusi de omul de afaceri din Sibiu, Ilie Carabulea si sa vina cu un capital suplimentar care sa readuca banca la nivelul de lichiditate cerut de BNR. Nextebank, in spatele careia se afla un fond de investitii, preia aproape 55% din Carpatica, cu 122 de milioane de lei. Brookerii sunt destul de pesimisti pentru prima jumatate a anului, pentru ca inca nu vad nivelul pana la care Bursa ar putea sa coboare. Ei cred ca piata va ramane volatila, cu zile de crestere, urmate apoi de mai multe zile de scadere, astfel incat trendul va fi descendent. Ceea ce ar putea opri acest trend tine doar de anunturile privind dividendele pe care companiile le vor da. Fiind o piata care treptat va fi „cumparata” de fondurile de pensii, randamentul dividendului va fi extrem de important. Este de asteptat ca fondurile de pensii romanesti, care au de plasat sute de milioane de lei in actiuni pe Bursa sa fie mult mai vocale in apararea intereselor la companiile unde sunt actionare. Desi acest lucru se vede la SIF Transilvania, unde un grup de investitori cere socoteala managementului  actual in privinta politicii de investitie si a rezultatului ei. Totusi, pentru fondurile de pensii principala problema ramane lipsa unei palete suficiente de instrumente-actiuni obligatiuni, alte titluri de valoare, in care sa-si plaseze banii, care vin continuu prin contributiile obligatorii ale angajatilor. Pe plan extern bursele sunt sedate, ochii tuturor investitorilor fiind pe caderea din China, cat de mare va fi, pe pretul petrolului, pe politica Bancii Centrale Americane, care a anuntat ca se mai gandeste daca mai majoreaza in acest an dobanda si pe migratia din Europa care va manca mult timp liderilor europeni, in incercarea de a opri acest exod. Pe masura ce se intra in februarie, apar si datele economice pe ultimul trimestru, care vor arata cum stau economiile europene si mai ales daca politica Bancii Central Europene de a inunda burghezul continent cu cateva trilioane de euro are efect in a readuce cresterea si investitiile.