"Wall Street-ul" romanesc a implinit 20 de ani. Bursa a multiplicat banii investitorilor, dar firmele tot la banca merg pentru capital - 24 noiembrie 2015: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
| (Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de un alt utilizator) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
[[Bursa de Valori]] Bucuresti a aniversat cel de-al 20-lea an de functionare, dar nu a ajuns inca un finantator real al economiei. Dupa 20 de ani de la prima tranzactie cu actiuni, Bursa de Valori Bucuresti este departe de a fi o voce „majora“ pe piata locala financiara. Statul, mai mult impins de la spate de creditorii internationali, a fost cel care a populat bursa cu peste o suta de companii, in timp ce romanii de rand si companiile private merg azi, la fel ca in 1995, la banca si nu la brokeri pentru a se finanta sau pentru a economisi. Ponderea capitalizarii BVB in PIB era de sub 1% in 1995, iar astazi capitalizarea bursiera reprezinta 17% din PIB. Spre comparatie, Polonia a ajuns in prezent sa aiba o bursa de valori de patru ori mai mare decat bursa de la Bucuresti. Bursa din Varsovia, de asemenea construita prin privatizari ale companiilor de stat, reprezinta 26% din PIB-ul polonez. Rulajele cu actiuni la Bucuresti sunt mai mici de 10 mil. euro/zi, in timp ce pe bursa de la Varsovia tranzactiile urca la 200 mil. euro/zi. „Multi se asteptau ca Bursa de Valori Bucuresti sa fie azi mult mai departe. Zilele bune nu au venit inca, dar cred ca sunt aproape“, a spus Stere Farmache, membru in consiliul de administratie al BVB, prezent ieri la ceremonia oficiala de aniversare a 20 de ani de la prima tranzactie. El a detinut cel mai lung mandat de director general al BVB, din 1995 pana in 2009. Bursa de Valori Bucuresti si-a redeschis ringul pe 20 noiembrie 1995, dupa ce a fost inchisa timp de 50 de ani in perioada regimului comunist. Sase actiuni ale companiilor provenite in urma privatizarii in masa au fost tranzactionate in prima sedinta a BVB. Din primele companii, doar trei mai sunt si astazi listate la bursa: producatorul de componente auto UAMT Oradea (UAM), producatorul de echipamente energetice Comelf Bistrita (CMF) si producatorul de tevi TMK Artrom (ART). Din prima sedinta de tranzactionare si pana astazi, cotatia actiunilor UAMT Oradea a crescut cu peste 1.800% calculat in [[lei]]. Raportat in dolari, randamentul actiunilor UAMT este negativ, de minus 6,6%. | [[Bursa de Valori]] Bucuresti a aniversat cel de-al 20-lea an de functionare, dar nu a ajuns inca un finantator real al economiei. Dupa 20 de ani de la prima tranzactie cu [[actiuni]], Bursa de Valori Bucuresti este departe de a fi o voce „majora“ pe piata locala financiara. Statul, mai mult impins de la spate de creditorii internationali, a fost cel care a populat bursa cu peste o suta de companii, in timp ce romanii de rand si companiile private merg azi, la fel ca in 1995, la banca si nu la brokeri pentru a se finanta sau pentru a economisi. Ponderea capitalizarii BVB in PIB era de sub 1% in 1995, iar astazi capitalizarea bursiera reprezinta 17% din PIB. Spre comparatie, Polonia a ajuns in prezent sa aiba o bursa de valori de patru ori mai mare decat bursa de la Bucuresti. Bursa din Varsovia, de asemenea construita prin privatizari ale companiilor de stat, reprezinta 26% din PIB-ul polonez. Rulajele cu actiuni la Bucuresti sunt mai mici de 10 mil. euro/zi, in timp ce pe bursa de la Varsovia tranzactiile urca la 200 mil. euro/zi. „Multi se asteptau ca Bursa de Valori Bucuresti sa fie azi mult mai departe. Zilele bune nu au venit inca, dar cred ca sunt aproape“, a spus Stere Farmache, membru in consiliul de administratie al BVB, prezent ieri la ceremonia oficiala de aniversare a 20 de ani de la prima tranzactie. El a detinut cel mai lung mandat de director general al BVB, din 1995 pana in 2009. Bursa de Valori Bucuresti si-a redeschis ringul pe 20 noiembrie 1995, dupa ce a fost inchisa timp de 50 de ani in perioada regimului comunist. Sase actiuni ale companiilor provenite in urma privatizarii in masa au fost tranzactionate in prima sedinta a BVB. Din primele companii, doar trei mai sunt si astazi listate la bursa: producatorul de componente auto UAMT Oradea (UAM), producatorul de echipamente energetice Comelf Bistrita (CMF) si producatorul de tevi TMK Artrom (ART). Din prima sedinta de tranzactionare si pana astazi, cotatia actiunilor UAMT Oradea a crescut cu peste 1.800% calculat in [[lei]]. Raportat in dolari, randamentul actiunilor UAMT este negativ, de minus 6,6%. | ||
[[Categorie:ART]][[Categorie:BVB]][[Categorie:CMF]][[Categorie:UAM]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:ART]][[Categorie:BVB]][[Categorie:CMF]][[Categorie:UAM]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2015-11-24}} | {{DEFAULTSORT:-2015-11-24}} | ||
Versiunea curentă din 21 septembrie 2023 05:02
Bursa de Valori Bucuresti a aniversat cel de-al 20-lea an de functionare, dar nu a ajuns inca un finantator real al economiei. Dupa 20 de ani de la prima tranzactie cu actiuni, Bursa de Valori Bucuresti este departe de a fi o voce „majora“ pe piata locala financiara. Statul, mai mult impins de la spate de creditorii internationali, a fost cel care a populat bursa cu peste o suta de companii, in timp ce romanii de rand si companiile private merg azi, la fel ca in 1995, la banca si nu la brokeri pentru a se finanta sau pentru a economisi. Ponderea capitalizarii BVB in PIB era de sub 1% in 1995, iar astazi capitalizarea bursiera reprezinta 17% din PIB. Spre comparatie, Polonia a ajuns in prezent sa aiba o bursa de valori de patru ori mai mare decat bursa de la Bucuresti. Bursa din Varsovia, de asemenea construita prin privatizari ale companiilor de stat, reprezinta 26% din PIB-ul polonez. Rulajele cu actiuni la Bucuresti sunt mai mici de 10 mil. euro/zi, in timp ce pe bursa de la Varsovia tranzactiile urca la 200 mil. euro/zi. „Multi se asteptau ca Bursa de Valori Bucuresti sa fie azi mult mai departe. Zilele bune nu au venit inca, dar cred ca sunt aproape“, a spus Stere Farmache, membru in consiliul de administratie al BVB, prezent ieri la ceremonia oficiala de aniversare a 20 de ani de la prima tranzactie. El a detinut cel mai lung mandat de director general al BVB, din 1995 pana in 2009. Bursa de Valori Bucuresti si-a redeschis ringul pe 20 noiembrie 1995, dupa ce a fost inchisa timp de 50 de ani in perioada regimului comunist. Sase actiuni ale companiilor provenite in urma privatizarii in masa au fost tranzactionate in prima sedinta a BVB. Din primele companii, doar trei mai sunt si astazi listate la bursa: producatorul de componente auto UAMT Oradea (UAM), producatorul de echipamente energetice Comelf Bistrita (CMF) si producatorul de tevi TMK Artrom (ART). Din prima sedinta de tranzactionare si pana astazi, cotatia actiunilor UAMT Oradea a crescut cu peste 1.800% calculat in lei. Raportat in dolari, randamentul actiunilor UAMT este negativ, de minus 6,6%.