Opinie Grzegorz Konieczny: Listarea la bursa si management profesionist la companiile de stat: care este importanta lor pentru Romania? - 08 septembrie 2011: Diferență între versiuni

Dupa o perioada dificila de recesiune cu inflatie crescuta si somaj, in Romania apar primele semne de revenire economica. Potrivit Institutului National de Statistica, in august 2011, Romania inregistra trei trimestre consecutive de crestere economica (chiar daca destul de mica). Acestea sunt intr-adevar vesti bune, dar exista vesti chiar mai bune la orizont, cu implicatii mai largi pentru economia Romaniei. Guvernul Romaniei a prezentat un plan ambitios de masuri prin care este vizata eficientizarea companiilor de stat printr-o serie de masuri agreate impreuna cu Fondul Monetar International. Aceste planuri au beneficiat de suficienta atentie in presa, insa eu cred ca impactul acestor masuri - daca vor ajunge sa fie implementate - nu a fost inca apreciat pe deplin. Franklin Templeton, in calitatea sa de manager de fond si administrator al Fondului Proprietatea, crede ca aceste masuri vor ajuta foarte mult companiile de stat, Guvernul, [[Fondul Proprietatea]] si vor oferi un imbold pietei locale de capital si economiei Romaniei in general.  Aici, ma voi concentra pe cele mai importante masuri, si anume: Numirea unui management profesionist la companiile de stat; Listarea unor pachete minoritare la anumite companii de stat la [[Bursa de Valori]] Bucuresti (BVB). Situatia actuala a companiilor de stat din Romania Unele companii au neaparata nevoie de restructurare. Multe dintre ele au fost lipsite prea mult timp de guvernanta corporativa adecvata, de management cu mentalitate de piata, si in unele cazuri, de finantare pentru dezvoltarea de proiecte noi. In general, vedem doua tipuri de companii de stat: (a) companii cu active foarte bune si cu potentialul de a deveni lideri nationali si regionali in sectorul lor, dar care continua sa aiba performante slabe fata de competitori; (b) companii care inregistreaza pierderi semnificative, nu isi pot onora platile, sunt supradimensionate si platesc preturi prea mari pentru unele servicii conexe. Ne vom concentra aici pe prima categorie, acele companii care pot fi mult mai profitabile decat sunt in prezent. Guvernul a anuntat ca intentioneaza sa listeze pachete minoritare la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si Tarom prin intermediul BVB. Toate sunt companii cu active foarte bune si potential pe termen lung, dar sunt inca sub performantele financiare pe care le-ar putea obtine. Principalul motiv este faptul ca acestea nu au avut sansa unui management profesionist, iar obiectivul crearii de valoare pentru actionari a fost neglijat sau chiar ignorat. Ce poate insemna listarea unui pachet minoritar pentru aceste companii? Noi credem ca aceasta poate aduce beneficii foarte importante. Sa aruncam o privire la cateva exemple de companii din regiune care au avut de castigat din listarea la bursa. Povesti de succes: listarea de pachete minoritare si management profesionist CEZ este cea mai mare companie listata din Europa Centrala si de Est, cu sediul in Cehia, listata la Praga si Varsovia. Compania a fost listata in 1994 cand guvernul ceh a vandut o participatie minoritara printr-un program de privatizare in masa. Astazi, guvernul ceh detine aproximativ 69% din capitalul social, iar CEZ a devenit unul dintre cele mai bune exemple de companie cu management profesionist si orientat catre plus valoare din regiune. La sfarsitul anilor '90 guvernul ceh s-a concentrat pe selectarea unui management profesionist si independent care a fost stimulat corespunzator pentru atingerea scopului de a creste valoarea companiei pentru actionari. Rezultatul a fost clar: compania a evoluat de la un profit net de 116,4 milioane de euro in 1999 la un record absolut de 1,87 de miliarde de euro in 2010. CEZ a adoptat si o strategie de expansiune regionala, devenind una dintre cele mai mari companii de utilitati ce opereaza in Centrul si Estul Europei avand si o prezenta puternica in Romania. KGHM este cea mai mare companie miniera pe segmentul de cupru si a treia pe segmentul de argint din Europa, cu aproximativ 18.000 de angajati. A fost listata la Bursa din Varsovia in 1997 si este in prezent controlata de guvernul polonez, care detine 31,8% din actiuni. KGHM este un alt exemplu care ne arata ca listarea are un impact important pentru o afacere. Actionarii minoritari au solicitat imbunatatiri in guvernanta corporativa si in calitatea managementului, ceea ce s-a reflectat in timp si in profitabilitatea companiei. Rezultatele financiare au evoluat de la un profit aproape inexistent la sfarsitul anilor '90 pana la un profit record de 1,18 miliarde de euro in 2010. Acest exemplu ilustreaza si faptul ca guvernul poate controla o companie detinand mai putin de 50% din capitalul social si respectand drepturile actionarilor minoritari. PGE Group este cel mai mare producator de energie electrica din Polonia cu 12,4 GW putere instalata, producand 40% din energia electrica consumata in Polonia anual. Statul polonez a decis sa listeze compania la Bursa din Varsovia in noiembrie 2009, atragand 2,1 miliarde de euro pentru o participatie de 15%. Astazi, guvernul continua sa fie un actionar important detinand 69,29% din companie. Interesant este ca oferta publica initiala a PGE a fost suprasubscrisa de 7,5 ori si a fost cea mai mare din istoria Bursei din Varsovia la momentul respectiv. Nu mai putin de 15% din actiunile oferite au fost alocate investitorilor de retail. Cu infuzia de lichiditati din oferta publica, PGE a decis sa inlocuiasca anumite capacitati de productie invechite, sa investeasca in echipamente necesare pentru indeplinirea standardelor de mediu ale Uniunii Europene si pentru a dezvolta noi capacitati de productie de energie nucleara. Daca acest gen de investitii va suna cunoscut, nu este nicio coincidenta: sunt multe companii controlate de guvernul Romaniei care spera sa finanteze proiecte de dezvoltare in urmatorii ani, pentru care sursele de finantare sunt in prezent incerte. De exemplu, sunt necesare investitii pentru indeplinirea standardelor Uniunii Europene de mediu la cei trei producatori de energie pe baza de carbune din Oltenia - Turceni, Rovinari si Craiova - pentru noi capacitati de generare la Hidroelectrica prin proiectul Tarnita si pentru cele doua noi reactoare nucleare ale Nuclearelectrica la Cernavoda. Avantaje majore Acum sa ne uitam putin la alte beneficii pe care aceste masuri le pot aduce pentru Romania. O companie trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pentru a deveni publica, iar simplul proces de a pune ordine in operatiunile unei companii pentru pregatirea listarii poate rezulta in progrese semnificative in guvernanta respectivei companii. Transparenta companiei trebuie imbunatatita intrucat noii actionari minoritari au dreptul sa acceseze informatiile importante despre companie in aceeasi masura ca actionarii majoritari. Prin natura lor, actionarii minoritari/privati pot juca un rol esential in supravegherea managementului, prin ochiul critic pe care il indreapta in permanenta asupra acestuia. Managementul este responsabilizat in raport cu orice decizie luata impotriva interesului companiei. Prezenta actionarilor privati creeaza un echilibru, stimuland managementul sa obtina cele mai bune rezultate pentru toti actionarii. Companiile sunt supuse unor reglementari suplimentare pe care trebuie sa le respecte. De exemplu, ele trebuie sa urmeze standardele de guvernanta corporativa impuse de bursa si de autoritatea de reglementare a pietei de capital, fiind astfel nevoite sa fie mai transparente si responsabile pentru actiunile lor. De asemenea, aceste companii trebuie sa numeasca manageri profesionisti care sa se concentreze pe imbunatatirea profitabilitatii si competitivitatii. Companiile listate vor atrage lichiditatile de care au foarte mare nevoie prin emiterea de noi actiuni. Acesti bani - si vorbim aici de sume mari - pot fi folositi pentru investitii noi. De exemplu, aportul de capital necesar pentru unul dintre cele doua noi reactoare ale Nuclearelectrica sau pentru proiectul Tarnita la Hidroelectrica ar putea fi acoperit aproape in intregime prin oferte publice initiale, daca acestea ar fi realizate prin majorare de capital pastrand sumele obtinute in companie. Estimarile noastre arata ca in situatia in care guvernul ar accepta sa isi reduca participatia la 51% in ambele companii, s-ar putea strange peste 3,5 miliarde de euro numai din aceste doua oferte initiale, 2,2 miliarde de euro la Hidroelectrica si 1,3 miliarde de euro la Nuclearelectrica. Mai mult, aceste oferte publice initiale impreuna cu ofertele publice secundare anuntate de guvern la Transelectrica, Transgaz si OMV Petrom pot crea masa critica necesara pentru ca BVB sa se dezvolte si sa devina un nod financiar important in Sud Estul Europei, atragand investitori straini care aduc bani noi in piata, dar si investitori de retail care vor avea acces la o oferta mai diversificata de investitii pentru economiile acumulate.  Finantare suplimentara, guvernanta corporativa imbunatatita si management profesionist - toate vor insemna ca aceste companii vor fi mai eficiente si mai profitabile. Daca tragem linie, observam ca principalii beneficiari ai acestor masuri vor fi fiecare dintre actionari, inclusiv Guvernul, actionarii minoritari institutionali, dar si investitorii de retail. In concluzie, noi credem in necesitatea si succesul acestor masuri, care vor ajuta economia Romaniei in general, prin companii generatoare de profit, care platesc taxe si sunt tranzactionate transparent la BVB. Bineinteles ca aceste beneficii nu vor aparea peste noapte si vor necesita foarte multa munca, angajament si vointa politica pentru a fi implementate. Franklin Templeton crede ca Romania nu isi poate permite sa stea pe loc in timp ce restul regiunii creste. Romania nu poate rata aceasta ocazie de a-si impulsiona piata de capital si, prin urmare, economia in general.