Economia are nevoie de banci puternice cu capital romanesc. Poate bursa sa sustina antreprenorii locali in dezvoltarea lor? - 27 octombrie 2011: Diferență între versiuni

Tarile din Europa de Est trebuie sa incurajeze bancile locale, iar acolo unde nu exista ar putea fi nevoite sa le creeze de la zero, pentru a avea o alternativa la finantarea oferita de bancile straine, este concluzia unei analize publicate pe siteul celui mai important cotidian de business din lume, The Wall Street Journal. Acest model a functionat cu rezultate bune in Romania, in perioada anterioara celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand au fost infiintate zeci de banci locale, multe dintre ele prin subscrip tie publica, adica prin vanzarea de actiuni catre populatie. Aceste banci, care au fost listate la bursa, au sustinut dezvoltarea agriculturii si industriei romanes ti, mai ales in perioada interbelica. Atunci, insa, bancile straine erau foarte putin prezente la nivel local, iar piata de capital era mult mai dezvoltata decat acum. Cat de viabil mai este insa acest model in prezent, cand piata este dominata de bancile straine? Mai sunt antreprenorii locali dispusi sa-si asume riscurile de a infiinta banci si poate bursa sa asigure finantarea necesara dezvoltarii? "Bursa e o alternativa pentru orice afacere care are nevoie de finantare si, implicit pentru banci. E preferabil ca o banca sa atraga capital de pe bursa pentru a se finanta decat sa se imprumute, iar acest lucru ar trebui luat in considerare. Un exemplu este perioada interbelica , cand pe bursa locala erau listate 30-35 de banci care stran geau bani de la investitori si finantau com paniile locale. Un alt exemplu bun este Banca Transilvania", spune Valentin Ionescu, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Intr-adevar, Banca Transilvania (TLV) este cel mai bun exemplu privind modul cum o banca cu capital privat local se poate dezvolta prin mecanismele pietei de capital, insa, din pacate, este si unul dintre putinele exemple pozitive cu care bursa romaneasca se poate lauda dupa 15 ani de la reinfiintare. In acest moment, perceptia fata de bursa locala ca alternativa de finantare pentru o banca este foarte proasta. Nici fondatorul si presedintele Bancii Transilvania, Horia Ciorcila, cel care a reusit sa construiasca cea mai importanta banca romaneasca, nu crede ca aceste exemplu poate fi replicat in conditiile actuale. "Piata de capital romaneasca nu poate, in structura actuala, sa constituie un motor pentru dezvoltarea economiei, pentru ca nu a existat o preocupare oficiala pentru dezvoltarea ei. Ar trebui un nou concept, piata ar trebui liberalizata total, in spiritul european, pentru a deveni atractiva pentru investitori, si abia atunci am putea vorbi peste cativa ani despre o asemenea initiativa", spune Ciorcila. Insa nu acesta este principalul motiv pentru care crede ca o a doua "Banca Transilvania" nu este posibila in acest moment. "In actualul context international ar fi fost bine ca Romania sa aiba 4-5 banci locale puternice. Dezvoltarea unor banci locale ar fi buna, dar nu cred ca se mai poate, pentru ca nu vad niciun apetit din partea antreprenorilor din Romania sau din Bulgaria sau din alta tara din regiune pentru infiint area de banci. Asta din cauza ca dintre bancile existente doar cateva dintre cele mari sunt profitabile, iar restul nu sunt si nici nu pot fi in urmatorii ani. In schimb, bancile sunt cele mai atacate in acest moment, avand o imagine negativa in opinia publica", a explicat Ciorcila. Bancherii considera ca nici statul sau Banca Nationala nu pot face foarte multe in acest moment pentru dezvoltarea bancilor cu capital local. "Peste tot in lume, bancile au fost create de capitalisti, nu de catre state. BNR are rolul de reglementator si supraveghetor al sistemului bancar si nu se poate implica in sprijinirea anumitor banci doar pentru ca acestea au capital romanesc. Sarcina de consolidare si dezvoltare a capitalului romanesc in sistemul bancar revine capitalistilor si antreprenorilor romani. Acestia insa nu sunt atrasi de investitiile in sectorul bancar pentru ca o banca nu aduce profituri imediate, ci pe termene medii si lungi de timp. In conditiile de volatilitate ridicata, finantarea prin bursa este imprevizibila si poate fi periculoasa, daca nu este ales cu atentie momentul lansarii unei emisiuni de obligatiuni", sustine Nicolae Surdu, cel care conduce Banca Carpatica, a doua banca cu capital privat romanesc, dezvoltata de omul de afaceri din Sibiu Ilie Carabulea. Si dezvoltarea Carpatica este legata de piata de capital, dar spre deosebire de Banca Transilvania, care a reusit sa atraga in actionariat investitori puternici (BERD, IFC, Bank of Cyprus, SIF-urile) care sa o sustina cu capital in momentele dificile, banca din Sibiu s-a bazat pe un numar mic de investitori, Carabulea preferand sa aiba mai mult control. Astfel, in ultimii ani, banca s-a confruntat cu probleme de finantare, a inregistrat pierderi semnificative, iar acum este in cautarea unui partener puternic si ar putea fi chiar preluata de un investitor strain. Cea mai recenta initiativa a unui antreprenor local pe piata bancara este Banca Feroviara, infiintata de Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane de Calatori Arad. Banca, infiintata in urma cu doi ani, are printre actionari mai multe companii din sectorul productiei de vagoane. Operatiunile sale sunt insa reduse. In aceste conditii, analistii spun ca deocamdata modelul propus de analistii de la Wall Street Journal este dificil de implementat. "Creditarea care s-a facut in Romania in ultimii ani s-a bazat in mare parte pe resurse externe, astfel ca foarte mult timp de acum inainte vom fi dependenti de capitalul strain. Vechiul slogan romanesc «prin noi insine» va fi dificil si dureros de implementat din cauza lipsei de finantare interna. Pentru a ne finanta din resurse proprii, trebuie sa existe o rata de economisire ridicata in sectorul privat, trebuie redus consumul, insa economia are nevoie de investitii in capacitatile de productie si de cresterea productivitatii muncii. Mai mult, bancile romanesti au o dimensiune prea mica pentru a putea prelua stafeta creditarii de la bancile straine, astfel ca consider mult mai fezabila gasirea de solutii prin care sa atragem noi investitii straine care sa amortizeze iesirile de capital din sectorul bancar", explica Florin Ilie, directorul departamentului de piete de capital al ING Bank. El mai spune ca bursa de la Bucuresti nu poate juca un rol in consolidarea capitalului romanesc in sectorul bancar pentru ca bancile sunt slab reprezentate pe piata de capital, iar investitorii de pe bursa nu au forta. "Investitorii institutionali locali prezenti la bursa au active mici, iar investitorii de retail sunt in numar de doar cateva mii si nu au forta financiara suficienta pentru a sprijini cu capital infiintarea unei banci prin bursa." Un exemplu greu de replicat Banca Transilvania (TLV) este unul dintre putinele exemple de companii locale care s-au dezvoltat folosind mecanismele pietei de capital. Banca a fost listata la bursa in 1997, cu un capital social de circa un milion de euro. Inca de la listare, banca a adoptat o strategie de consolidare a capitalului prin capitalizarea profiturilor, dar si prin atragerea de capital de la investitorii de pe bursa. Astfel, in 2001 banca ajunsese deja la un capital social de circa 10 mil. euro. Atragerea in actionariat a BERD, care a venit cu un aport la capitalul social, a oferit un plus de incredere investitorilor de pe bursa, la fel ca si cooptarea unui management cu experienta internationala, in 2002. Desi initial fusese o banca regionala, cu ajutorul capitalurilor atrase de la actionari, Banca Transilvania si-a extins operatiunile la nivel national. In prezent opereaza peste 550 de sucursale si are peste 6.000 de angajati. Activele bancii au ajuns la 22 mld. lei la jumatatea acestui an, urcand-o pe locul al treilea cu o cota de piata de 6,7%. Astfel, spre deosebire de multe banci straine, care si-au restrans operatiunile in ultimii trei ani, pe fondul crizei, deoarece nu au mai beneficiat de finantare de la bancile-mama, Transilvania a continuat sa crediteze companiile locale crescandu-si portofoliul si cota de piata.