Cel mai important scop al pensiilor private obligatorii, eliminarea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale de stat, nu a fost atins - 20 ianuarie 2015: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
Folosind un model testat si recomandat tot de Banca Mondiala, statul roman a introdus in 2007 sistemul de pensii private, pe baza Legii 411/2004. Startul perioadei de aderare la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) a fost in 17.09.2007. Primele contributii s-au colectat incepand cu 20.05.2008. De supravegherea sistemului s-a ocupat Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din Romania (CSSPP), atributie ce a fost preluata de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF). Foarte important de mentionat este ca un fond de pensii private obligatorii nu poate da faliment. Toti administratorii de fonduri de pensii private contribuie la Fondul de Garantare a Sistemului de Pensii, administrat de ASF. Scopurile declarate, in Romania, ale acestor fonduri au fost: 1) eliminarea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale de stat 2) stimularea cresterii economice prin investirea sumelor acumulate in fondurile de pensii private 3) dezvoltare pietei de capital. Activele fondurilor de pensii private pot sprijini atat dezvoltarea pietei de capital, cat si dezvoltarea proiectelor de investitii lansate de stat sau mediul privat. Poate cel mai important dintre scopuri, cel de la punctul unu, nu pare a fi atins avand in vedere ca anterior demararii schemei, in anii 2006-2007, soldul bugetului asigurarilor sociale a fost excedentar, cu suma de 3,3 mld. lei, insa in perioada 2008-2011 soldul a devenit deficitar cu o valoare cumulata de aproximativ 32 mld. lei. Din acesti 32 mld. lei aproximativ 6,5 mld. lei s-au redirectionat catre conturile pensiilor private. Ar fi important de mentionat ca administratorii de pensii sustin indirect statul si in structura porotofoliilor lor cele mai mari plasamente (medie de 68% din total investitii) le au in titlurile de stat, valoarea acestora este aproximativ 13 mld. lei (la noiembrie 2014). Valoarea totala a activului net este de 18,7 mld.lei (aprox 4.1 mld.euro), suma fiind stransa in decursul celor 6 ani si jumatate de colectare. Concentarea primilor trei jucatori este de 73% (vs 66% in cazul cumularii dupa numarul de participanti) din piata, acest lucru fiind favorizat si de contributiile medii lunare mai ridicate in cazul clientilor lor, decat media pietei. Doar trei administratori au reusit sa obtina VUAN-uri mai mari de 20 Lei (VUAN de plecare in 2008 de 10 lei), asta insemnand ca au dublat banii clientilor (in aprox 6,5 ani) si acestia sunt: ING, Alico si Generali. Portofoliile medii, cu valori de peste 3.000 de lei, avem doar in cazul ceor de la ING si Alico. Preferand siguranta titlurilor de stat, o pondere ridicata a disponibilitatilor fondurilor este plasata in acestea. Cea mai ridicata concentrare pe actiuni o are Generali, venind sa confirme riscul dorit a fi asumat (unul ridicat). Plasamentele sunt majoritatea pe piata locala de capital, insa sunt administratori ce au facut plasamente si catre firmele de afara. Cel mai mult cash este pastrat in depozite de catre Allianz-Tiriac. O pondere covarsitoare (aprox 87%) este directionata catre titluri de stat si actiuni, sumele cumulate plasate in aceste doua tipuri de active fiind de 16,3 mld.lei. Cele mai mari plasamente si diversificare gasim in portofoliul clientilor ING, intr-un fel obligati si de volumul mare al resurselor disponibile si de necesitatea dispersiei. Pentru investitiile pe bursa sunt preferate in principal companiile foarte lichide, blue chip-urile. BRD-ul cassi depozitar principal al pietei are o parte ridicata din depozitele atrase. Sunt foarte interesante concentrarile de peste 5% (TLV, SIF5, EL), deoarece acestea le ofera drepturi speciale fata de ceilalti actionari (ex: introducere pe ordinea de zi de subiece in AGA). Investitiile pe BVB ale fondurilor de pensii private obligatorii se apropie de 2 mld.lei. Principalele detineri (ca si concentare ale celor sapte administratori) sunt: actiunile Fondului Proprietatea care au atras detineri cumulate de 348 mil.lei, urmate de actiunile Banca Transilvania cu detineri cumulate de circa 314 mil.lei, actiunile Romgaz cu detineri cumulate de 286 mil.lei. Top cinci desineri este completat de actiunile Petrom cu detineri de 251 mil.lei si de actiunile Electrica cu detineri de 214 mil.lei. | Folosind un model testat si recomandat tot de Banca Mondiala, statul roman a introdus in 2007 sistemul de pensii private, pe baza Legii 411/2004. Startul perioadei de aderare la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) a fost in 17.09.2007. Primele contributii s-au colectat incepand cu 20.05.2008. De supravegherea sistemului s-a ocupat Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din Romania (CSSPP), atributie ce a fost preluata de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF). Foarte important de mentionat este ca un fond de pensii private obligatorii nu poate da faliment. Toti administratorii de fonduri de pensii private contribuie la Fondul de Garantare a Sistemului de Pensii, administrat de ASF. Scopurile declarate, in Romania, ale acestor fonduri au fost: 1) eliminarea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale de stat 2) stimularea cresterii economice prin investirea sumelor acumulate in fondurile de pensii private 3) dezvoltare pietei de capital. Activele fondurilor de pensii private pot sprijini atat dezvoltarea pietei de capital, cat si dezvoltarea proiectelor de investitii lansate de stat sau mediul privat. Poate cel mai important dintre scopuri, cel de la punctul unu, nu pare a fi atins avand in vedere ca anterior demararii schemei, in anii 2006-2007, soldul bugetului asigurarilor sociale a fost excedentar, cu suma de 3,3 mld. [[lei]], insa in perioada 2008-2011 soldul a devenit deficitar cu o valoare cumulata de aproximativ 32 mld. lei. Din acesti 32 mld. lei aproximativ 6,5 mld. lei s-au redirectionat catre conturile pensiilor private. Ar fi important de mentionat ca administratorii de pensii sustin indirect statul si in structura porotofoliilor lor cele mai mari plasamente (medie de 68% din total investitii) le au in titlurile de stat, valoarea acestora este aproximativ 13 mld. lei (la noiembrie 2014). Valoarea totala a activului net este de 18,7 mld.lei (aprox 4.1 mld.euro), suma fiind stransa in decursul celor 6 ani si jumatate de colectare. Concentarea primilor trei jucatori este de 73% (vs 66% in cazul cumularii dupa numarul de participanti) din piata, acest lucru fiind favorizat si de contributiile medii lunare mai ridicate in cazul clientilor lor, decat media pietei. Doar trei administratori au reusit sa obtina VUAN-uri mai mari de 20 Lei (VUAN de plecare in 2008 de 10 lei), asta insemnand ca au dublat banii clientilor (in aprox 6,5 ani) si acestia sunt: [[ING]], Alico si Generali. Portofoliile medii, cu valori de peste 3.000 de lei, avem doar in cazul ceor de la ING si Alico. Preferand siguranta titlurilor de stat, o pondere ridicata a disponibilitatilor fondurilor este plasata in acestea. Cea mai ridicata concentrare pe [[actiuni]] o are Generali, venind sa confirme riscul dorit a fi asumat (unul ridicat). Plasamentele sunt majoritatea pe piata locala de capital, insa sunt administratori ce au facut plasamente si catre firmele de afara. Cel mai mult cash este pastrat in depozite de catre [[Allianz]]-Tiriac. O pondere covarsitoare (aprox 87%) este directionata catre titluri de stat si actiuni, sumele cumulate plasate in aceste doua tipuri de active fiind de 16,3 mld.lei. Cele mai mari plasamente si diversificare gasim in portofoliul clientilor ING, intr-un fel obligati si de volumul mare al resurselor disponibile si de necesitatea dispersiei. Pentru investitiile pe bursa sunt preferate in principal companiile foarte lichide, blue chip-urile. [[BRD]]-ul cassi depozitar principal al pietei are o parte ridicata din depozitele atrase. Sunt foarte interesante concentrarile de peste 5% ([[TLV]], SIF5, EL), deoarece acestea le ofera drepturi speciale fata de ceilalti actionari (ex: introducere pe ordinea de zi de subiece in AGA). Investitiile pe [[BVB]] ale fondurilor de pensii private obligatorii se apropie de 2 mld.lei. Principalele detineri (ca si concentare ale celor sapte administratori) sunt: actiunile Fondului Proprietatea care au atras detineri cumulate de 348 mil.lei, urmate de actiunile [[Banca Transilvania]] cu detineri cumulate de circa 314 mil.lei, actiunile [[Romgaz]] cu detineri cumulate de 286 mil.lei. Top cinci desineri este completat de actiunile Petrom cu detineri de 251 mil.lei si de actiunile [[Electrica]] cu detineri de 214 mil.lei. | ||
[[Categorie:BVB]][[Categorie:EL]][[Categorie:SIF5]][[Categorie:TLV]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:BVB]][[Categorie:EL]][[Categorie:SIF5]][[Categorie:TLV]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2015-01-20}} | {{DEFAULTSORT:-2015-01-20}} |
Versiunea curentă din 12 noiembrie 2024 08:36
Folosind un model testat si recomandat tot de Banca Mondiala, statul roman a introdus in 2007 sistemul de pensii private, pe baza Legii 411/2004. Startul perioadei de aderare la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) a fost in 17.09.2007. Primele contributii s-au colectat incepand cu 20.05.2008. De supravegherea sistemului s-a ocupat Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din Romania (CSSPP), atributie ce a fost preluata de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF). Foarte important de mentionat este ca un fond de pensii private obligatorii nu poate da faliment. Toti administratorii de fonduri de pensii private contribuie la Fondul de Garantare a Sistemului de Pensii, administrat de ASF. Scopurile declarate, in Romania, ale acestor fonduri au fost: 1) eliminarea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale de stat 2) stimularea cresterii economice prin investirea sumelor acumulate in fondurile de pensii private 3) dezvoltare pietei de capital. Activele fondurilor de pensii private pot sprijini atat dezvoltarea pietei de capital, cat si dezvoltarea proiectelor de investitii lansate de stat sau mediul privat. Poate cel mai important dintre scopuri, cel de la punctul unu, nu pare a fi atins avand in vedere ca anterior demararii schemei, in anii 2006-2007, soldul bugetului asigurarilor sociale a fost excedentar, cu suma de 3,3 mld. lei, insa in perioada 2008-2011 soldul a devenit deficitar cu o valoare cumulata de aproximativ 32 mld. lei. Din acesti 32 mld. lei aproximativ 6,5 mld. lei s-au redirectionat catre conturile pensiilor private. Ar fi important de mentionat ca administratorii de pensii sustin indirect statul si in structura porotofoliilor lor cele mai mari plasamente (medie de 68% din total investitii) le au in titlurile de stat, valoarea acestora este aproximativ 13 mld. lei (la noiembrie 2014). Valoarea totala a activului net este de 18,7 mld.lei (aprox 4.1 mld.euro), suma fiind stransa in decursul celor 6 ani si jumatate de colectare. Concentarea primilor trei jucatori este de 73% (vs 66% in cazul cumularii dupa numarul de participanti) din piata, acest lucru fiind favorizat si de contributiile medii lunare mai ridicate in cazul clientilor lor, decat media pietei. Doar trei administratori au reusit sa obtina VUAN-uri mai mari de 20 Lei (VUAN de plecare in 2008 de 10 lei), asta insemnand ca au dublat banii clientilor (in aprox 6,5 ani) si acestia sunt: ING, Alico si Generali. Portofoliile medii, cu valori de peste 3.000 de lei, avem doar in cazul ceor de la ING si Alico. Preferand siguranta titlurilor de stat, o pondere ridicata a disponibilitatilor fondurilor este plasata in acestea. Cea mai ridicata concentrare pe actiuni o are Generali, venind sa confirme riscul dorit a fi asumat (unul ridicat). Plasamentele sunt majoritatea pe piata locala de capital, insa sunt administratori ce au facut plasamente si catre firmele de afara. Cel mai mult cash este pastrat in depozite de catre Allianz-Tiriac. O pondere covarsitoare (aprox 87%) este directionata catre titluri de stat si actiuni, sumele cumulate plasate in aceste doua tipuri de active fiind de 16,3 mld.lei. Cele mai mari plasamente si diversificare gasim in portofoliul clientilor ING, intr-un fel obligati si de volumul mare al resurselor disponibile si de necesitatea dispersiei. Pentru investitiile pe bursa sunt preferate in principal companiile foarte lichide, blue chip-urile. BRD-ul cassi depozitar principal al pietei are o parte ridicata din depozitele atrase. Sunt foarte interesante concentrarile de peste 5% (TLV, SIF5, EL), deoarece acestea le ofera drepturi speciale fata de ceilalti actionari (ex: introducere pe ordinea de zi de subiece in AGA). Investitiile pe BVB ale fondurilor de pensii private obligatorii se apropie de 2 mld.lei. Principalele detineri (ca si concentare ale celor sapte administratori) sunt: actiunile Fondului Proprietatea care au atras detineri cumulate de 348 mil.lei, urmate de actiunile Banca Transilvania cu detineri cumulate de circa 314 mil.lei, actiunile Romgaz cu detineri cumulate de 286 mil.lei. Top cinci desineri este completat de actiunile Petrom cu detineri de 251 mil.lei si de actiunile Electrica cu detineri de 214 mil.lei.