Polonia vrea sa faca un fond de investitii in infrastructura de miliarde de euro pe care sa il listeze la bursa - 10 iunie 2013: Diferență între versiuni

Noul presedinte al Bursei de Valori din Varsovia (BVV) vrea ca bursa poloneza sa intre in liga celor mai mari operatori bursieri din Europa, alaturi de Londra si Frankfurt. El nu va avea o misiune deloc usoara pentru ca statul polonez a privatizat aproape tot si are in plan sa reformeze pensiile private, cele care au sustinut dezvoltarea pietei in ultimii 15 ani. Asul din maneca Poloniei ar putea fi un fond de investitii pentru infrastructura de miliarde de euro infiintat de stat care va fi listat la bursa si prin care guvernul vrea sa stimuleze cresterea economica.  „Vreau ca bursa din Varsovia sa devina un jucator important in Europa, nu doar in regiunea Europei Centrale si de Est, iar bursei din Londra sa i se spuna Varsovia Vestului“, a fost declaratia cu care Adam Maciejewski, presedintele si directorul executiv al BVV, si-a incheiat discursul tinut la gala care a marcat a treia editie a summit-ului de IPO-uri.  La inceputul acestui an Adam Maciejewski a preluat carma bursei pe care sunt listate 880 de companii cu o capitalizare de 126 miliarde de euro, de sase ori mai mare decat bursa din Bucuresti, si unde investitorii tranzactioneaza zilnic [[actiuni]] de 200 mil. euro, de 20 de ori peste valoarea rulata la Bucuresti. Discursul presedintelui a fost ascultat de bancheri de investitii de la JP Morgan, Goldman Sachs, directori de investitii ai marilor fonduri de investitii precum BlackRock, atrasi la Varsovia de dezvoltarea pe care bursa poloneza a cunoscut-o in ultimii ani. Dezvoltare care acum este amenintata de finalizarea procesului de privatizari, de planurile de reformare a sistemului de pensii si de incetinirea economiei. In primul trimestru, economia poloneza a incetinit pana la limita stagnarii. PIB-ul a crescut cu 0,1% in raport cu cele trei luni anterioare si cu 0,4% comparativ cu aceeasi perioada din 2012, cel mai lent nivel de dupa primul trimestru din 2009.  Constructii de autostrazi cu banii din privatizari si fonduri europene Pentru a repune pe roti economia, guvernul polonez a lansat Programul polonez de investitii prin care va finanta cu banii din privatizari un fond de investitii in infrastructura. Statul va fi actionar minoritar in acest fond, iar guvernul spera sa atraga investitori strategici pentru a construi drumuri, cai ferate si capacitati de stocare si retele de distributie a resurselor din energie. Acest fond va fi folosit si drept cofinantare locala pentru a atrage fonduri europene. „Vrem sa cream un BERD polonez, prin care sa activam fondurile disponibile local si sa umplem golul de finantare creat de faptul ca bancile comerciale nu finanteaza proiecte mari care se intind pe o perioada mai mare de zece ani. In viitor avem in plan sa listam fondul de investitii la bursa“, a spus Pawel Tamborski, subsecretar de stat la ministerul polonez al trezoreriei. El este unul dintre artizanii programului de privatizari prin bursa din care statul polonez a incasat miliarde de euro si a contribuit substantial la dezvoltarea celei mai puternice burse din regiune. Pana in anul 2015 statul are in plan sa participe cu cofinantari de 10 miliarde de euro la acest fond de investitii. Parte din acesti bani vor proveni din vanzarea de actiuni la companiile de stat si din credite si garantii acordate de banca BGK, controlata de stat. Statul mai are de privatizat circa 160 de companii, insa va vinde si din participatiile minoritare pe care le detine la companiile deja listate la bursa pentru a finanta acest fond de investitii. „Anul 2014 este primul an in care banii din privatizari nu vor mai merge la buget, ci vor finanta fondul de investitii in infrastructura“, a continuat Tamborski. In ultimii cinci ani, principalul beneficiar al veniturilor incasate de stat din privatizari a fost Fondul Demografic de Rezerva (cca 35% din venituri de 13,6 miliarde de euro incasate in ultimii cinci ani). Fondul Demografic de Rezerva a fost infiintat in 2002 pentru a acoperi deficitul sistemului public de pensii.  Statul vrea sa reformeze pensiile private O alta provocare pentru bursa de la Varsovia este reforma pensiilor private prin care statul ar vrea sa preia portofoliul de titluri de stat de 30 miliarde de euro pe care il detin fondurile de pensii. Bursa din Polonia nu ar fi ajuns insa lider in Europa Centrala si de Est fara fondurile de pensii private, care au fost un cumparator ferm in privatizarile facute de stat prin bursa. Guvernul condus de Donald Tusk va lua o decizie in aceasta luna cu privire la reformarea pensiilor private. Decizia guvernului va fi cruciala si pentru dezvoltarea viitoare a bursei poloneze, avand in vedere ca fondurile de pensii private ar putea fi restrictionate sa investeasca doar in actiuni.  Bursa de la Bucuresti ar vrea un CEO polonez De dezvoltarea bursei poloneze este atrasa si [[Bursa de Valori]] Bucuresti, un jucator de sase ori mai mic. Presa poloneza a scris ca conducerea bursei de la Bucuresti a purtat discutii cu Ludwig Sobolewski, fostul presedinte al bursei poloneze, pentru a-l aduce la Bucuresti in functia de director executiv, ramasa libera din martie dupa demiterea lui Victor Cionga. Ludwig Sobolewski a fost demis de actionarii bursei poloneze la inceputul acestui an din cauza unui conflict de interese. Sobolewski ar fi incercat sa convinga companii listate sa finanteze un film de-al partenerei sale. Intrebat ce crede despre discutiile fostului presedinte cu conducerea bursei de la Bucuresti, Adam Maciejewski, actualul presedinte, a raspuns: „Bursa de la Bucuresti este o piata mica si nu cred ca isi poate permite sa plateasca un CEO de talia lui fostului presedinte al bursei poloneze. Mai mult, nu cred ca o bursa mica se poate dezvolta doar printr-un director executiv.“ Venitul anual pentru un CEO la bursa poloneza poate ajunge la un milion de zloti (cca 230.000 euro/an, 19.000 euro/luna). Presedintele bursei poloneze s-a aratat insa deschis sa ofere consultanta bursei de la Bucuresti pentru a se dezvolta. „Acum bursa de la Bucuresti este o piata mica, insa poate dupa ce se va mai dezvolta ni se poate alatura daca parteneriatul cu bursa din Viena se concretizeaza.“ Bursa din Varsovia discuta o fuziune cu bursa din Viena, al doilea cel mai mare jucator din regiune. Din fuziunea celor doua burse ar rezulta un operator gigantic in regiune cu o capitalizare cumulata de 260 de miliarde de euro. O astfel de miscare ar face ca viitorul bursei de la Bucuresti sa fie si mai incert, deoarece este greu de crezut ca piata locala, cu o  capitalizare de 23 miliarde de euro si doar 3-4 companii mai importante, ar putea iesi vreodata din umbra grupului care s-ar crea din fuziunea Varsovia-Viena pentru a concura pentru capitalul fondurilor straine de investitii. Fuziunea va presupune si unirea cu bursele din Ungaria, Cehia si Slovenia, operatori controlati de bursa de la Viena. Cele doua burse au insa modele diferite de dezvoltare, iar incheierea unui parteneriat va lua timp pentru armonizarea structurilor. Bursa austriaca s-a dezvoltat prin achizitii de operatori mai mici in regiune, in timp ce bursa poloneza a crescut prin privatizari si fonduri de pensii private carora guvernul le-a limitat investitiile pe pietele externe. „Ne gandim serios la un parteneriat cu Viena, insa nu avem fixat un deadline cu privire la concretizarea acestor discutii“, a conchis Tamborski.