CNVM vrea sa desfiinteze piata RASDAQ prin transferul a peste 1.000 de societati pe ATS-ul bursei - 27 martie 2012: Diferență între versiuni

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) vrea sa rezolve "cat mai curand" necunoscuta pietei RASDAQ prin transferul emitentilor pe sistemul alternativ ATS al Bursei de Valori Bucuresti, dupa ce Curtea de Justitie a Comisiei Europene a spus ca RASDAQ nu este piata reglementata. Comisarii CNVM se intalnesc astazi pentru a discuta despre statutul pietei RASDAQ, urmand sa ia o decizie "cat mai curand" despre cum anume va fi clarificat statutul pietei, potrivit unor surse din cadru institutiei de reglementare.Cel mai probabil solutia pe care o va alege CNVM va fi cea de a transfera cele peste o mie de "rasdace" pe sistemul alternativ ATS al Bursei de la Bucuresti, urmand ca ulterior cei mai valorosi emitenti sa fie transferati pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti, dupa ce actionarii respectivelor companii vor fi de acord.CNVM avea la indemana aceasta solutie inca din vara anului 2010, insa din motive care nu au putut fi explicate nici de sursele din CNVM si nici de reprezentantii BVB contactate de ZF, proiectul de instructiune care prevedea desfiintarea pietei RASDAQ si mutarea emitentilor pe ATS nu a intrat nici acum in vigoare.Cu toate acestea, CNVM trebuie sa ia o decizie dupa ce Curtea de Justitie a Comisiei Europene a spus ca RASDAQ nu este piata reglementata la interpelarea solicitata de Curtea de Apel Cluj in dosarul in care omul de afaceri Gicu Gansca si directorul executiv al BT Securities, Rares Nilas, sunt judecati, alaturi de alte persoane, pentru manipularea pietei de capital, cu privire la o serie de tranzactii incheiate, in perioada noiembrie 2007-februarie 2008, pe RASDAQ cu [[actiuni]] ACI SA Bistrita (simbol ACIS). In motivarea acuzatiei procurorii DIICOT sustineau ca piata RASDAQ este reglementata, iar modalitatile prin care omul de afaceri a cumparat actiuni la societatea ACI Bistrita tranzactionata pe piata RASDAQ "intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de manipulare a pietei de capital". Curtea de Apel Cluj a suspendat cauza in iunie 2011 si a cerut un raspuns din partea Curtii Europene de Justitie cu privire la statutul pietei RASDAQ."Raspunsul Curtii Europene de Justitie a fost ca piata RASDAQ nu este piata reglementata, pentru ca piata nu respecta prevederile Directivei europene MIFID, nu a fost autorizata de CNVM ca piata reglementata si pentru ca nu are norme proprii de functionare. Drept urmare, acuzatia adusa clientului meu de manipulare a pietei de capital nu se poate constitui ca infractiune. Vreau insa sa adaug ca indiferent in cadrul carei piete ar fi avut loc operatiunile incheiate de clientul meu cu titluri ACIS, piata reglementata sau nereglementata, tranzactiile acestuia nu au reprezentat fapta de manipulare a pietei de capital", a spus avocatul Cristian Dutescu, care il reprezinta in proces pe omul de afaceri Gicu Gansca.Raspunsul venit direct de la Bruxelles a pus mai multa presiune pe CNVM sa clarifice o data pentru totdeauna statutul pietei RASDAQ, desi in ultimul timp tot mai multe instante judecatoresti locale spuneau ca RASDAQ nu e piata reglementata si cereau Comisiei sa rezolve incertitudinile. Anul trecut Inalta Curte de Justitie si de Casatie s-a pronuntat ca RASDAQ nu poate fi incadrata ca piata reglememntata intr-un litigiu inaintat de doi actionari minoritari, care detineau impreuna 10% din societatea Arta Culinara (ARCU) din Cluj si care cerusera sa se retraga din societate fiind nemultumiti de operatiunea de fuziune prin care trecuse compania.Pe de alta parte, investitorii care preiau peste 33% din actiunile unei societati cotate pe RASDAQ sunt obligati sa lanseze oferte de preluare pentru participatiile minoritare, la fel ca pe piata reglementata, iar companiile au obligatii de raportare aproape ca si cele de pe piata principala a bursei. Aceste obligatii ar putea disparea odata cu transferul lor pe ATS, fapt care-i nemultumeste pe micii investitori care au sustinut mereu ca RASDAQ este o piata reglementata.Masura prin care CNVM ar vrea sa rezolve statutul incert al pietei RASDAQ va duce insa la disparitia pietei dupa 16 ani de functionare, interval in care denumirea RASDAQ a devenit aproape sinonim cu riscul, speculatiile si randamentele/pierderile de trei cifre. Desi piata RASDAQ numara in prezent peste 1.155 de emitenti cu o capitalizare bursiera de 2,2 mld. euro si cu tranzactii zilnice de circa 500.000 euro, mai putin de o suta de societati sunt cu adevarat vizibile pentru investitori, iar mai putin de 40 sunt tranzactionate cu o frecventa zilnica. La extrema opusa se afla emitenti ale caror actiuni nu au mai fost tranzactionate de ani de zile si care nu au mai transmis niciun fel de raportari, unele aflandu-se in faliment.