Cum va afecteaza scaderea burselor pensia? Portofoliul de actiuni al fondului de pensii ING a scazut cu 18 mil. euro, iar fondul administrat de Allianz a pierdut 7 mil. euro in T3 - 04 octombrie 2011: Diferență între versiuni

Portofoliul de [[actiuni]] al fondului de pensii ING, cel mai mare de pe piata locala, a pierdut circa 23,4% din valoare in trimestrul al treilea (T3), adica in bani circa 79 mil. [[lei]] (18,4 mil. euro), potrivit calculelor ZF pe baza structurii detaliate a portofoliului de la data de 30 iunie 2011 si a evolutiei actiunilor din portofoliu de la acea data pana la 30 septembrie 2011. Rezultatul este teoretic si nu ia in calcul achizitiile sau vanzarile de actiuni derulate de fond in perioada analizata. Pierderea arata scaderea valorii portofoliului de actiuni in cele trei luni, nefiind o pierdere propriu-zisa. CALCUL PORTOFOLIU ING Evolutia negativa a actiunilor din portofoliu a determinat insa si scaderea valorii unitatii de fond fata de finele lunii iunie. Astfel, daca la 30 iunie, o unitate a fondului de pensii ING valora 15,54 lei, la 30 septembrie, aceeasi unitate valora cu 2,17% mai putin, adica 15,21 lei. Astfel, daca cineva ar iesi la pensie acum ar avea o pensie cu 2% mai mica decat la 30 iunie, deoarece suma pe care cei care cotizeaza la aceste fonduri de pensii administrate privat le vor primi cand vor iesi la pensie sunt direct legate de valoarea unitatilor de fond. Cum se transmit scaderile de pe bursa in valoarea unitatilor fondurilor de pensii Trimestrul al treilea a fost dezastruos pentru pietele de capital din Europa, bursele din Germania si franta pierzand circa 25%, in timp ce Austria a scazut cu aproape 30%. Polonia si Romania au rezistat ceva mai bine, pierzand doar 21%. Aceste scaderi s-au vazut imediat si in portofoliile fondurilor de pensii, care au inregistrat primele scaderi ale valorii activului net unitar (VUAN) de la lansare, in toamna lui 2008. Scaderile difera de la un fond la altul in functie de structura portofoliului de actiuni si de ponderea investitiilor in actiuni in totalul activelor. Pentru ca fondurile de pensii locale investesc doar o mica parte din active in actiuni (intre 10% si 16%, preferand sa tina cea mai mare parte a banilor in titluri de stat, [[obligatiuni]] si depozite, care sunt mai putin riscante decat actiunile. Astfel, in cazul fondului ING, pierderea de 24% inregistrata de portofoliul de actiuni s-a tradus intr-o scadere cu 2,17% a activului net, in conditiile in care portofoliul de actiuni reprezenta la finele lunii iunie circa 16,1% din activele nete de aproape 2,1 mld. lei. Scaderea valorii actiunilor a fost compensata intr-o oarecare masura de randamentele pozitive ale titlurilor de stat si ale obligatiunilor. Al doilea fond de pensii de pe piata, AZT Viitorul Tau, administrat de Allianz, a pierdut circa 23% din valoarea portofoliului de actiuni, adica aproximativ 30 mil. lei (7 mil. euro). In cazul fondului AZT insa, scaderea valorii unitatii de fond (VUAN) a fost de 0,7%, in conditiile in care actiunile reprezentau doar 10,4% din activele de 1,25 mld. lei ale fondului, la 30 iunie. Astfel, scaderea portofoliului de actiuni a fost mai usor absorbita. Chiar daca pe termen scurt, actiunile le pot aduce si pierderi fondurilor de pensii, pe termen lung investitiile pe bursa sunt singurele care le pot aduce acestor fonduri randamente peste inflatie si peste dobanzile bancare. Asta teoretic, pentru ca practic randamentele si valoarea pensiei depind foarte mult si de momentul cand participantul la scema de pensii decide sa se retraga din activitate si sa-si vanda unitatile de fond. Daca momentul ales pica intr-un context nefavorabil, atunci pensia poate fi afectata semnificativ, iar suma incasata in final poate fi mai mica decat cea pe care ar fi obtinut-o punand banii la banca. Investitiile externe nu sunt neaparat si castigatoare Calculele mai arata ca fondurile care au investit mai mult pe pietele externe au inregistrat pierderi mai mari decat cele care au investit exclusiv pe piata locala. De exemplu, fondul ING avea la finele lunii iunie investitii de 218 mil. lei in actiuni locale si de 118 lei in actiuni externe. Portofoliul local a scazut in trimestrul al treilea cu 21,6%, respectiv 47 mil. lei, in timp ce portofoliul extern alcatuit din actiuni poloneze, austriece sau unguresti, a scazut cu 27%. Actiuni precum OTP (Ungaria) sau GTC (Polonia) au inregistrat scaderi mult mai puternice decat [[Fondul Proprietatea]] (FP) sau BRD. Totusi, fondurile mari precum cel al ING, sunt obligate practic sa iasa pe pietele externe, pentru a-si diversifica portofoliile si pentru a gasi actiuni lichide. Fondul a cumparat deja [[actiuni FP]] de 10 mil. euro si detine pachete de 1% la cele cinci SIF-uri, astfel ca este tot mai greu pentru el sa investeasca pe piata locala, daca nu apar noi companii. Recent, fondul a preluat 5% din actiunile distribuitorului de medicamente Ropharma Brasov (RPH), insa astfel de oportunitati de investitii sunt destul de rare la nivel local.