Concurenta acerba la privatizari: Varsovia si Viena vor sa atraga 30 mld. euro de la investitori, Bucurestiul se balbaie in amanari - 10 februarie 2011: Diferență între versiuni

Deficitele bugetare au aruncat guvernele din regiune intr-o goana dupa banii din privatizari. Polonia vrea sa obtina patru miliarde de euro prin vanzarea activelor de stat, bursa de la Viena estimeaza ca ar putea strange 24 de miliarde de euro, in timp ce la Bucuresti piata de capital asteapta ca promisiunile neonorate in trecut, cum ar fi listarea Romgaz, sa devina realitate anul acesta. Vanzarea de catre stat a unui pachet de circa 9,6% din capitalul Petrom, cea mai valoroasa companie romaneasca, prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti este proiectul cel mai aproape de finalizare. Pe lista de asteptare mai sunt pachetele de actiuni pe care statul le detine la transportatorii Trangaz si Transelectrica. Din cele trei proiecte statul roman se asteapta sa stranga circa 600 de milioane de euro, insa competitia pentru bani este acerba in regiune: guvernul de la Varsovia si-a planificat pentru 2011 privatizari ale unor companii din energie, petrol si gaze, sanatate si industria chimica, din care vrea sa stranga aproape 4 miliarde de euro. Anul trecut, guvernul polonez a strans 6 mld. euro privatizand bursa din Varsovia, compania energetica Tauron si asiguratorul PZU. Bursa de la Viena, care s-a consolidat prin achizitii in regiunea Europei Centrale si de Est, intra in hora privatizarilor si estimeaza intr-un comunicat oficial ca statul austriac ar putea strange aproape 20 miliarde de euro prin privatizarea unor companii din sectorul energetic (BEWAG, KELAG, Salzburg AG, TIWAG), a aeroporturilor din Graz, Innsbruck, Linz si Salzburg, la care statul austriac sa detina 25% plus o actiune. Alte 4 miliarde de euro pot fi obtinute prin lansarea unor oferte secundare de actiuni la Posta austriaca, la Telekom Austria, la Aeroportul din Viena si la compania energetica Verbund. Spre deosebire de bursa de la Bucuresti, pietele de la Viena si Varsovia au o reputatie in domeniul privatizarii companiilor de stat si ar putea fi tinte mult mai atractive pentru fondurile de investitii internationale.  La BVB, in ultimii cinci ani statul a listat doar doua companii: Transgaz si Transelectrica, din care a strans 100 milioane de euro, restul promisiunilor ramanand neonorate pana in prezent. Astfel, spre deosebire de Varsovia si Viena unde zilnic se ruleaza sute de milioane de euro, la BVB tranzactiile zilnice nu depasesc 10 milioane de euro chiar si dupa listarea Fondului Proprietatea. "Polonia si-a creat o buna reputatie in ultimii ani si poate obtine un pret mult mai bun pentru activele scoase la privatizare", este de parere Laurentiu Ciocarlan, director al Departamentului oferte primare la firma de brokeraj Raiffeisen Capital & Invest. Polonia si-a cladit o reputatie planificand din timp privatizarile, anuntand public resursele pe care vrea sa le atraga din piata, comunicand cu investitorii straini, folosind vizitele diplomatice drept instrument de promovare a proiectelor si de atragere a investitorilor straini, guvernul si-a corelat strategia bursa de la Varsovia si nu in ultimul rand s-a tinut de promisiuni.  Sefii bursei de valori de la Viena sunt o prezenta constanta in marile centre financiare ale lumii. Cel mai recent road show organizat de bursa vieneza a avut loc la Londra, unde alaturi de managementul operatorului bursier au participat companii austriece. La Bucuresti, Bursa de Valori s-a uitat spre Guvern apteptand listarile promise. Desi Guvernul nu a avansat public nicio strategie de privatizare, nu a facut nicio estimare privind sumele care ar putea fi atrase din privatizarea companiilor din sectorul energetic, bursa de la Bucuresti a sperat in fiecare dintre ultimii ani la privatizari. Spre deosebire de Polonia, care a ajuns sa aiba cea mai puternica piata de capital din regiune gratie privatizarilor, bursa de la Bucuresti nu a fost o prioritate pentru Guvernul Romaniei. Din toamna anului trecut, bursa de la Bucuresti are insa un aliat in Franklin Templeton, administratotul Fondului Proprietatea, care este un sustinator activ al privatizarii companiilor din sectorul energetic prin intermediul pietei de capital. "Cea mai buna si eficienta metoda pentru ca guvernul roman sa isi achite datoriile externe este sa vanda din activele statului, care in mare parte sunt in sectorul energetic", a sustinut Greg Konieczny, directorul Fondului Proprietatea. Cu toate acestea, statul intarzie sa-si concretizeze proiectele, iar listarea producatoruluid de gaze Romgaz Medias, promisa inca din 2010, a fost amanata pentru inceputul lui 2012. Mai mult, masurile disperate ale statului de a strange bani la buget, precum donatia de 400 milioane de lei de la Romgaz, afecteaza in mod negativ perceptia investitorilor straini si ar putea ingreuna misiunea Guvernului de a strange bani de pe Bursa.