Rasdacele, o specie pe cale de disparitie: Bursa si CNVM se contreaza de trei ani pe tema RASDAQ, iar piata se face pe zi ce trece tot mai mica - 23 aprilie 2010: Diferență între versiuni

Din decembrie 2005, cand piata RASDAQ a fost absorbita de Bursa de Valori Bucuresti, peste 2.000 de companii s-au delistat de pe aceasta piata. Sirul delistarilor continua cu zeci de companii in fiecare luna, iar daca Bursa si CNVM nu se inteleg mai repede asupra statutului acestei piete, s-ar putea ca in scurt timp sa nu mai aiba ce reglementa. Infiintata in anul 1996 dupa modelul bursei americane NASDAQ, piata RASDAQ este departe de omologul sau de peste Ocean, luand in calcul ritmul ametitor in care pierde emitenti si lipsa de transparenta de care dau dovada mare parte din companiile listate. De la infiintare pana in prezent, piata RASDAQ a pierdut circa 4.000 de societati, ajungand sa numere 1.482 de emitenti in prezent cu o capitalizare bursiera de 3,3 mld. euro. De la declansarea crizei pana in prezent, numarul de societati care au ales sa iasa de la tranzactionare a fost de 500, iar capitalizarea pietei a scazut cu circa 4 miliarde de euro. Mai mult, numarul societatilor nou-intrate la tranzactionare a fost extrem de redus: de sapte in ultimii doi ani. Lipsa de atractivitate a pietei s-a regasit si in numarul tot mai scazut de tranzactii, inregistrandu-se in prezent tranzactii in valoare medie de sub un milion de euro pe zi. Cum a inceput confuzia Situatia pietei RASDAQ s-a complicat si mai mult incepand din anul 2008, cand demersurile de restructurare intreprinse de conducerea Bursei de Valori Bucuresti nu au fost aprobate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare in forma propusa. Mai exact, reprezentantii BVB au propus in urma cu doi ani Comisiei ca societatile de pe piata RASDAQ care indeplinesc conditiile de cotare la Bursa sa fie incluse intr-o noua categorie a pietei reglementate, numita RASDAQ-STAR. Dupa sase luni de tranzactionare, emitentii care vor indeplini conditiile de tranzactionare si transparenta urmau sa treaca pe piata reglementata, in timp ce restul sa fie inclusi intr-un sistem alternativ de tranzactionare (ATS). Potrivit proiectului, pe ATS ar fi ramas si companiile care isi vor exprima intentia de a nu promova la cota Bursei. CNVM a respins proiectul RASDAQ-STAR, dar a aprobat constituirea unui sistem alternativ de tranzactionare administrat de BVB si a decis ca toate cele companiile listate in 2008 pe RASDAQ sa fie transferate pe acest sistem. Cea mai mare parte a jucatorilor de pe piata de capital au interpretat decizia de atunci a Comisiei prin care RASDAQ a fost transformat in ATS ca schimbare a statutului in piata nereglementata. Singurele clarificari date de CNVM au fost ca "sistemul ATS nu poate fi considerat o piata nereglementata". Acest transfer de companii de pe RASDAQ pe ATS nu s-a mai realizat si a fost recent suspendat de CNVM printr-o dispunere de masuri. In schimb, anul acesta, Bursa a obtinut autorizarea de la CNVM pentru un alt sistem alternativ de tranzactionare apropiat de forma propusa in urma cu doi ani. Protectia investitorilor - subiect tabu pentru rasdace Statutul pietei RASDAQ continua sa fie neclar. Nefiind listate pe o piata reglementata unde emitentii se supun unor norme clare de transparenta in relatia cu investitorii, societatile de pe piata RASDAQ, supranumite si "rasdace", si-au intocmit propriile reguli de transparenta. Astfel ca in prezent exista societati listate pe RASDAQ care nu considera necesara prezentarea catre investitori a unor rapoarte anuale de activitate, in timp ce altele publica rezultatele trimestriale, semestriale si anuale, la fel ca si companiile care se tranzactioneaza pe piata reglementata. Protectia investitorilor minoritari este de asemenea un subiect sensibil pentru o parte dintre emitentii de pe RASDAQ. Prevederile legale de a derula oferta publica de preluare atunci cand un investitor detine mai mult de 33% din capitalul social sunt adesea incalcate prin invocarea argumentului ca piata RASDAQ nu poate fi considerata piata reglementata. Doar in aceasta saptamana, CNVM a amendat cinci investitori pentru refuzul de a derula oferte publice de preluare la societatile pe care le controleaza. CNVM si BVB incearca sa transeze in sfarsit problema Recent, arbitrul pietei de capital s-a angajat sa rezolve problematica RASDAQ in 60 de zile, in baza propunerilor facute de CNVM. "Bursa militeaza pentru fructificarea potentialului pe care il prezinta companiile listate pe piata RASDAQ. Suntem consecventi ideii ca un numar important de companii listate pe piata RASDAQ indeplinesc conditiile de a trece pe piata reglementata. Clarificarea statutului trebuie sa vina de la CNVM, care are autoritatea de a separa apele", a spus Stere Farmache, presedintele Bursei de Valori Bucuresti. Potrivit oficialului BVB, sistemul alternativ de tranzactionare autorizat anul acesta de CNVM si care va purta numele de CAN (Companii si Actiuni Noi) este intr-o formula mult mai apropiata de propunerile BVB decat sistemul autorizat in 2008. "Nu putem spune ca Bursa are doua sisteme alternative de tranzactionare, pentru ca ATS-ul din 2008 nu a avut aprobarea finala. Pentru ca sistemul sa aiba aprobarea finala, Bursa trebuia sa transmita o serie de amendamente Comisiei, ceea ce nu s-a mai intamplat", a continuat presedintele Bursei. Pe sistemul alternativ urmeaza sa fie transferate actiunile companiilor care nu sunt listate pe o piata reglementata, principalul candidat fiind Fondul Proprietatea. Se Intampla pe rasdaq Companiile sunt obligate de CNVM sa publice doar rezultatele financiare anuale. Unele publica si date semestriale sau trimestriale sau rezultate anuale preliminare, altele anunta cu intarziere si rezultatele anuale. Albalact, una dintre cele mai mari companii de pe RASDAQ, inca nu si-a publicat rezultatele pe 2009. Publicarea convocarilor AGA sau a hotararilor luate de actionari este obligatorie pe RASDAQ, insa nu exista reguli clare cu privire la publicarea materialelor care se discuta in AGA. Unele companii ofera acces la materialele discutate in AGA, precum raportul anual, bugetul sau propunerea de dividend, doar actionarilor, pe baza de parola, facand astfel discriminare intre investitorii care au actiuni, si implicit au acces la mai multe informatii cand se decid sa vanda, si cei care nu au actiuni si practic nu stiu prea bine ce cumpara. Este cazul unor companii mari, precum Ceramica Iasi sau Comnord Bucuresti. Companiile de pe RASDAQ nu sunt obligate sa publice tranzactiile derulate cu persoanele implicate, existand astfel riscul ca acestea sa transfere profit sau sa vanda din active la preturi subevaluate catre entitati asociate sau controlate de catre actionarul majoritar, in detrimentul actionarilor minoritari.