Razbunarea micilor investitori. Ce va fi in 2014, dupa castiguri de pana la 32% in 2013 la fondurile mutuale - 13 ianuarie 2014: Diferență între versiuni

Piata fondurilor de investitii deschise, numite si mutuale, si-a consacrat maturitatea in 2013, unul dintre cei mai buni ani din scurta istorie a industriei. 2014 ar putea repeta performantele din 2013, cand investitorii mici au avut acces la castiguri bune si cu riscuri mult mai mici decat la bursa. Averea investitorilor din fonduri nu s-a mai triplat, ca in 2009, nici nu s-a mai dublat ca in 2006, la inceputul perioadei de relansare, ci a crescut stabil, cu „doar" zeci de procente, 42% - in 2013.Respinsi de conditiile restrictive de acces la marile oferte publice de vanzare de actiuni ale vedetelor statului ajunse la bursa, investitorii mici au luat cu asalt fondurile mutuale, mai exact vehiculele de plasament prioritar in instrumente cu risc scazut.Numarul investitorilor mici atrasi in 2013 de fondurile de investitii deschise romanesti (numite si mutuale) a crescut de aproape 32.800, pana la aproape 267.000.In 2013, adica in anul marilor listari ale companiilor de stat la Bursa, au venit de aproape 3 ori mai multi investitori decat in 2012, in fondurile deschise de investitii.Fondurile deschise de investitii, numite si mutuale, sunt fonduri cu emisiune si rascumparare continue de titluri, spre deosebide de ce le inchise, la care accesul nu este permis decat periodic.Bani intorsi din bursaDesi vedete ca Romgaz (SNG) si Nuclearlelectrica (SNN) au atras si multi investitori mici, putini dintre acestia au obtinut cat doreau, din cauza mecanismului de alocare.Repartizarea actiunilor subscrise in ofertele publice initiale (IPO) de vanzare a actiunilor SNG si SNN  s-a facut dupa metoda pro rata, care a favorizat pe investitorii mari: cu cat ai subscris mai mult, cu atat ai primit mai mult.Pe de alta parte, actiunile rezervate actionarilor mici au fost putine si de aceea investitorii mici au primit 7 actiuni SNG in loc de 100 subscrise.Pentru restul, au primit banii inapoi si acesti bani s-au dus in fondurile mutuale, in mare parte, mai ales in campioanele pietei.Averea investitorilor in fonduri mutuale autohtone (sau activul net de cheltuielile de administrare) s-a apropiat de pragul de 3 miliarde de euro.Campioanele sunt aceleasi, chiar daca BCR Obligatiuni a fost redenumit, iar Raiffeisen RON Plus are inca dubii privind identitatea sa (este un fond intre categoria celor monetare si clasa celor de obligatiuni).Acestea si alte cateva mari fonduri mutuale care fac plasamente in obligatiuni, de stat sau corporatiste, in depozite bancare si alte instrumente cu venit fix, sunt numai bine pentru a parca banii pe perioade relativ scurte, intre doua investitii.Desigur, nu doar evenimentele de la Bursa au incurajat fluxul de bani spre fondurile mutuale ci si scaderea dobanzilor. Foarte multe fonduri mutuale ofera castiguri mai mari decat depozitele bancare, in conditii de costuri uneori mai favorabile.Mai mult de un sfert de milion de romani sunt proprietarii activelor nete de 12,5 miliarde de lei din cele 64 de fonduri mutuale romanesti. Echivalentul altor 1,6 miliarde de lei este plasat in 55 fonduri mutuale straine , vandute si in Romania. Acestea sunt administrate din afara tarii si nu le includem in statisticile pietei domestice.Activele nete ale fondurilor mutuale au crescut cu  42%, sau cu 3,7 miliarde de lei, potrivit estimarilor ECONOMICA.NET.Ce va fi in 2014Daca Guvernul nu-si va redimensiona ofertele IPO din acest an (Hidroelectrica, Electrica, Complexul Energetic Oltenia) si nu va oferi mai multe actiuni investitorilor mici, fenomenul din 2013 se va repeta.Si aceleasi fonduri cu risc scazut vor avea succes in 2014.„Piata fondurilor mutuale isi va continua expansiunea in 2014, dar mai ales prin fondurile conservatoare, cu profil de risc scazut sau moderat. Este nevoie de o stabilitate mai mare a tendintei de  crestere pentru ca investitorii in fonduri mutuale sa se orienteze si spre fondurile cu componenta de plasament in actiuni", a declarat Dan Nicu, directorul general al societatii de administrare a investitiilor BRD Asset Management.Este drept, indicii Bursei de Valori Bucuresti (BVB) sunt inca departe de a recupera decalajul fata de maximele de dinainte de criza, in timp ce marile burse ale lumii le-au depasit.„Ar fi rational ca acum investitorii sa intre la cumparare, inclusiv prin fonduri mutuale cu plasamente de actiuni, dar aceasta este ratiunea tocmai a unui investitor cu profil de risc ridicat, profil care nu caracterizeaza pe clientii fondurilor mutuale", a adaugat Dan Nicu.Totusi, vom avea „o bursa mai puternica si mai lichida", a mai spus directorul BRD Asset Management (BRD AM), a treia cea mai mare firma romaneasca de administrare a invetitiilor, cu active in gestiune de peste 1,33 miliarde de lei. Pe de alta parte, marile burse externe, ajuns ela maxime mai mari decat cele dinainte de criza, ar putea sa corecteze suficient de puternic pentru a taia din avantul BVB. Castigurile cel mai putin riscanteCel mai mare fond al BRD AM, Simfonia 1, este al patrulea ca marime de pe piata, cu active nete (dupa cheltuielile de administrare) de 778 milioane de lei si este si unul dintre cele mai vechi de pe piata.Simfonia 1 a fost clasificat ca fond monetar, care face plasamente mai ales in depozite si instrumente bancare. Acum este la clasa „alte fonduri", dupa ce regulile de clasificare au devenit mai stricte si au impus ca fondurile monetare sa aiba majoritatea plasamentelor in instrumetne cu scadenta mai mica de un an.Cu un randament de 4,73% in 2013, Simfonia 1 respecta cerinta traditionala de a plati mai mult decat depozitul bancar.Dobanda medie la depozitele existente in sold in Romania era de 4% inca din octombrie si era in scadere, potrivit datelor BNR. La depozitele cu „durata initiala mai mica sau egala cu 2 ani", dobanda era de 4,4%.Vedetele inconstestabile ale pietei sunt Erste Bond Flexible RON (fostul BCR Obligatiuni, care a absorbit, a un moment dat BCR Monetar) si  Raiffeisen Ron Plus.Cele doua fonduri, sunt campioanele atragerii de bani noi, inclusiv a celor intorsi de la bursa in conturile investitorilor, dupa IPO Romgaz, Nuclearelectrica, dar si dupa oferta secundara de la Transgaz (TGN) din primavar trecuta.Erste Bond Flexible RON castigase deja 150 de milioane de lei in decembrie, si depasise plafonul de active de 5,5 miliarde de lei. Mai ales pe seama acestui fond, totalul activelor va fi depasit nivelul de  12,5 miliarde de lei la sfarsitul anului 2013Si Raiffeisen Ron Plus a castigat peste 30 de milioane in decembrie, pana la un total al activelor nete de 1.990 milioane de lei (date din 23 decembrie).Raiffeisen Ron Plus are un randament de 6,12% (potrivit datelor din 23 decembrie). Este fostul fond Raiffeisen Monetar, acum incadrat la categoria „alte fonduri", pentru ca administratorii prefera  sa nu renunte nici la o parte din plasamentele in obligatiuni in lei, dar nici la o parte din depozitele bancare.O dobanda de peste 6% este mai mult decat onorabila atat fata de dobanda la depozite bancare, cat si fata de randametnul obligatiunuilor.Erste Asset Management Romania (EAM) a ales pentru Erste Bond Flexible RON cariera unui fond de obligatiuni si dupa noile criterii de clasificare. Mai mult, EAM a si redenumit fondul conform regulilor europene, care spun ca numele fondului trebuzie sa indice administratorul, tipul de plasament principal, modul de plasament si moneda de plasament.Erste Bond Flexible RON a obtinut un randament de 7,16%, in 2013.Doar Carpatica Obligatiuni mai are un randament de peste 7%  (7,15), dintre celelate fonduri care sunt realmente de obligatiuni. Este insa un fond mic, de doar 21 de milioane de lei. Un fond mare, de 474 milioane de lei, BT Obligatiuni, nu-si respecta numele: are 72% din bani depusi in depozite bancare.Randamentele celorlalte fonduri de obligatiuni in lei sunt mai mici de 6%.Exista pe piata si o vedeta in euro, Raiffeisen Euro Plus, cu active de 355 de milioane de euro (1,67 miliarde de lei), care investeste tot in obligatiuni, dar in euro. Randamentul pe 2013 este tot in euro: 3,4%.Gustul actiunilorCirca 50 de fonduri mutuale romanesti fac plasamente in actiuni sau macar cocheteaza cu bursa.Fondurile de actiuni ar trebui sa fie cele mai performante, dupa randamente, dar nici investitorii si nici administratorii nu le-au mai acordat aceeasi atentei ca inainte de criza.Fondurile de actiuni trebuie sa aiba cel putin 85% din bani in astfel de titluri.Totusi, putine fonduri de actiuni au egalat performantele medii ale  Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si acestea au fost tocmai fondurile care au imitat structura portofoliilor cu care sunt construiti indicii.Certinvest, cea mai mare firma de administrare independenta de vreun grup financiar, a castigat pariul cu trei astfel de fonduri de indice: Certinvest BET Index, cu un randament de 31,5%, Certinvest BET FI Index (29,5%) si Certinvest XT Index (26,8%).Performantele indicilor a caror structura de actiuni o imita fondurile de mai sus erau in 23 decembrie de  23,8% (BET, indicdele care face media ponderata a variatiilor celor maiimportante actiji de la BVB, cu exceptia societatilor de investitii financiare  - SIF), de 20,9% (BET FI, al celor 5 SIF-uri si al Fondului Proprietatea) si de 21% (la BET XT, al celor mai importante 25 de actiuni inclusiv FP si SIF-uri).Doar doua fonduri de actiuni mai pot concura cu cele de mai sus: ERSTE Equity Romania ( 20,45%) si Raiffeisen Actiuni (17,5%).Pe de alta parte, vin din urma fondurile  diversificate, care combina in diferite retete toate instruementele de investitii disponibile.ERSTE Balanced RON (fost BCR Dinamic) are un castig de 17,5% in 2013. Este un fond diversificat de tip echilibrat, care are in actiuni cel mult 65% din active si cel putin 35%.Carpatica Stock are un randament de 15,24%. Este, in ciuda numelui, un fond diversificat de tip dinamic, cu expunere pe actiuni de peste 65%.Carpatica Global este deja cel mai aproape de un fodn de obligasiuni. De aceea si este un fod diversificat defensiv, cu expunere pe actiuni de maxim 35%. Are un casti mai mic de 14% in 2013.In schimb, fondul Actiuni Europa Regional, este un fond diversificat flexibil, al carei expunere in actiuni poate varia intre 0 si 100%. Radnamentul sau abia a trecut de 10%Cel mai redutabil performer este Audas Piscator, care face plasamente foarte riscante in instrumente derivate, dar cu recompensa pe masura, randamnet de peste 50% in 2013.