Pentru ca Bursa a ajuns doar o claca a brokerilor, BNR ar trebui sa o nationalizeze ca sa reduca dependenta companiilor private de banci si sa salveze Romania de urmatoarea criza financiara - 14 decembrie 2015: Diferență între versiuni

Bursa de la Bucuresti a aniversat  20 de ani in noiembrie fara sa ajunga in doua decenii un finantator al economiei romanesti, al capitalului privat sau al ideilor antreprenorilor. In loc sa fie principalul loc de unde firmele private sa obtina bani pentru dezvoltarea afacerilor, Bursa de la Bucuresti este la mila statului, fiind dependenta de companiile de stat care sunt listate la bursa (Romgaz, Electrica, Transgaz, Transelectrica, Conpet) sau de companii private unde statul este actionar important (Petrom) sau unde participatiile detinute la intreprinderile de stat reprezinta atuul lor (Fondul Proprietatea). Toate aceste companii sunt pline de cash si nu au nevoie de finantare de pe bursa. In douazeci de ani, doar doua companii private au facut cu adevarat cariera si si-au finantat dezvoltarea cu banii de pe bursa: Banca Transilvania si Impact Bucuresti. Acum douazeci de ani, Bursa de la Bucuresti a fost redeschisa dupa perioada comunista  cu banii Bancii Nationale (primul sediu a fost la parterul BNR), sub presiunea FMI si a Bancii Mondiale, care avea cateva milioane de dolari de cheltuit pe contracte de consultanta pentru dezvoltarea sectorului financiar in Romania. Practic statul a finantat redeschiderea Bursei, dupa care brokerii au preluat-o si au privatizat-o zece ani mai incolo. In esenta, Bursa este  cel mai puternic instrument al capitalismului pentru ca da posibilitatea antreprenorilor sa gaseasca investitori si bani pentru ideile lor. Paradoxal, in Romania statul - prin comunistul Ion Iliescu (privatizarea in masa si punerea tuturor companiilor de stat pe bursa) si urmasul lui, Victor Ponta (listarea Romgaz sau Electrica) -, a facut mai mult pentru Bursa decat capitalistii brokeri care au preluat-o si care au condus-o ca pe propria feuda timp de doua decenii. Daca statul si-a facut cat de cat datoria, problema Bursei este ca brokerii nu au reusit si nu reusesc sa aduca firme private pe piata bursiera. Puterea lor de convingere a  antreprenorilor sa vina la bursa este zero, iar cei douazeci de ani stau marturie. In acest ritm in care mai totul depinde de listarile companiilor de stat, care nu au nevoie de bani, Bursa de la Bucuresti se scufunda incet si sigur. Fondul Proprietatea, cea mai tranzactionata actiune, dar care tot depinde de companiile de stat pe care le are in portofoliu, s-a refugiat la Londra. Numarul brokerilor a scazut dramatic, iar cei care mai sunt pe piata isi umplu timpul tranzactionand pe pietele externe. Lichiditatea este la pamant si toti brokerii se plang de acest lucru, dar fara sa-si reaminteasca ca ei trebuie sa creeze aceasta lichiditate cu ajutorul investitorilor, clientilor pe care ii au in portofoliu. Antreprenorii spun ca nu vin la bursa pentru ca nu exista lichiditate si astfel valoarea companiilor lor va fi afectata. Brokerii spun ca nu sunt investitori pentru ca nu exista lichiditate si nici companii private unde sa-si plaseze banii. De ani buni ne invartim in cerc, iar in timpul asta  companiile stau din nou in antecamera la banci in speranta ca vor gasi niste bani, iar bancile ca vor gasi niste clienti buni, nu neperformanti ca cei din perioada de boom. In acest moment nu exista o alternativa la finantarea bancara, ceea ce este o foarte mare vulnerabilitate. Romania a traversat criza cu banii de la FMI, cu banii actionarilor bancilor care nu au stiut ce finanteaza la Bucuresti, cu neplata datoriilor catre furnizori si stat, cu salarii taiate, cu restructurari la sange si cu insolvente. Va mai rezista Romania cu acest model la urmatoarea criza? Primii care ar trebui sa se gandeasca la aceasta intrebare sunt cei ce la Banca Nationala. Paradoxal, dezvoltarea unei alternative de finantare pentru companiile private in afara sistemului bancar sta in mana BNR. Banca Nationala este singura institutie care poate resuscita Bursa de la Bucuresti si a crea o piata de finantare pentru actiuni si obligatiuni sau alte titluri de valoare. Daca BNR ar intari regulile de prudentialitate pentru banci astfel incat acestea sa inaspreasca conditiile de creditare si costurile pentru companii, proprietarii firmelor ar fi nevoiti sa se indrepte catre bursa pentru a face rost de finantare. Beneficiind de o abundenta de bani atat de pe piata interna, cat si de pe piata externa, bancile finanteaza foarte ieftin companiile. In acest conditii, nu are niciun sens pentru o firma sa caute alti bani in alta parte, atata timp cat banca sta cu sacul la usa lor. 99,9% din finantarea economiei romanesti este asigurata de banci, atat la nivelul statului, cat si la nivelul companiilor private. Asa cum s-a vazut si in perioada de boom, pe bancheri ii intereseaza prea putin riscul, ci mai mult sa dea cat mai multe credite. Daca un imprumut sare in aer, actionarul si clientii buni platesc creditele neperformante. Ganditi-va ca o treime din creditele acordate in Romania au devenit nepeformante, ca valoare. Ca sa nu se mai intample ce s-a intamplat in boom, BNR ar trebui sa diminueze treptat finantarea companiilor private de catre banci si invers. Daca o firma privata are nevoie de 10 milioane de euro de la banca, BNR, prin masuri de prudentialitate (bancherii nu vor face de bunavoie acest lucru), ar trebui sa oblige bancherii sa imparta riscul: 6 milioane de euro sa ii dea banca, iar 4 milioane de euro sa ridice de pe piata de capital, prin diferite instrumente. Bani sunt, investitorii ajungand sa se planga ca nu au oferta, ca nu au in ce sa plaseze banii. (Seful RAM: „Exista bani pentru bonduri corporative, dar nu exista oferta“) Bancile nu mai trebuie sa preia in totalitate finantarea si nici riscul. Mai mult decat atat, se va reduce riscul coruptiei private din banci, iar antreprenorii vor fi monitorizati permanent de catre investitori si se va reduce “riscul de a gresi” si a-si devaliza propria companie. Sistemul bancar romanesc nu va mai rezista unei noi crize pe modelul celei precedente. Actionarii bancilor au fost o data prosti si au acoperit pierderile. Iar BNR nu va mai putea sa salveze sistemul cu banii de la FMI si nici pe ea. BNR trebuie tot posibilul sa trimita cel putin o treime din finantarea companiilor asigurata de banci pe piata bursiera. Asa va creste si Bursa de la Bucuresti si asa se va reduce riscul, iar cei care se ocupa de supraveghere - guvernatorul Mugur Isarescu, Florin Georgescu sau Nicolae Cinteza sau urmasii lor - ar dormi mai linistiti. Bancile ar trebui sa finanteze numai capitalul de lucru al companiilor, iar pentru investitii, antreprenorii ar trebui sa ridice bani de pe piata de capital. Sa fie obligati sa faca acest lucru prin masuri neortodoxe. Ca in America, acolo unde bursa este principalul instrument de finantare nu sistemul bancar, ca in Europa. In aceste conditii, pentru propria liniste si resuscitarea finantarii economiei, BNR ar trebui sa preia Bursa, sa o nationalizeze, sa devina actionarul principal, pentru ca brokerii care au avut-o pe mana nu au fost in stare in douazeci de ani sa faca ceva cu ea, in afara de a transforma-o in propria lor claca, cu care sa-si ocupe timpul. Nu mai departe de cateva saptamani in urma, spre stupefactia brokerilor de acolo, Banca Nationala a Ungariei a preluat controlul Bursei de la Budapesta prin achizitia capitalului detinut de doi actionari austrieci. “Listarile si lichiditatea au scazut la un asemenea nivel incat astazi piata de capital nu-si indeplineste rolul, astfel incat interventia statului a devenit inevitabila, in concordanta  cu trendurile internationale”,  a spus Marton Nagy, viceguvernator al Bancii Nationale a Ungariei citat intr-un articol pe aceasta tema de Financial Times. (Hungary central bank takes control of Budapest bourse) La fel este si cu Bursa de la Bucuresti. Luni ar trebui sa aiba loc adunarea generala a actionarilor, in care sa se aleaga noua conducere a Bursei. Mai bine s-ar preda cu totii la BNR din timp, pentru a se salva ca brokeri, actionari  si investitori.