Bilant mediocru pentru ce trebuia sa fie anul relansarii bursei. Sperantele se indreapta catre 2012 - 23 decembrie 2011: Diferență între versiuni

Un pas inainte, unu inapoi. Asa poate fi descrisa evolutia pietei locale de capital in 2011. Evenimentele importante nu au lipsit, insa rezultatele nu au fost de fiecare data cele sperate de investitori. Inceputul de an a stat sub semnul listarii Fondului Proprietatea, iar pe final de an in prim-plan a fost ridicarea pragului la SIF-uri. Intre cele doua evenimente, cu implicatii pozitive pentru piata, au fost insa esecul ofertei Petrom, ratarea listarii BCR, dar si criza datoriilor suverane ale statelor din Europa, care au dus din nou bursele pe minus, dupa doi ani de revenire. Dupa un an in care investitorii mai mult au pierdut decat au castigat, sperantele tuturor se indreapta catre 2012.  Listarea FP a salvat bursa de la inca un an foarte slab  Anul 2011 a debutat pe bursa de la Bucuresti cu listarea Fondului Proprietatea (FP), un eveniment pe care investitorii il asteptau de aproape cinci ani de cand s-a infiintat fondul. Asteptarile legate de aceasta listare erau foarte mari, multi vorbind chiar de un al doilea inceput pentru piata de capital din Romania. Dupa aproape un an, asteptarile au fost doar partial implinite. Prin listarea FP, bursa a castigat un emitent foarte important. [[Fondul Proprietatea]] este a treia companie locala listata din punctul de vedere al capitalizarii, cu o valoare de 1,36 mld. euro, si prima din punctul de vedere al lichiditatii, cu tranzactii medii zilnice de peste 5 mil. euro (de la listare). Astfel, pentru brokeri, listarea FP a fost o adevarata gura de oxigen, in conditiile in care celelalte [[actiuni]] de pe bursa au continuat sa realizeze rulaje reduse. Listarea FP a fost intermediata de brokerii de la Raiffeisen Capital&Investment, ING si BRD, dar cele mai mari tranzactii cu titlurile FP le-au intermediat in acest an Swiss Capital, UniCredit CA IB Securities si cehii de la Wood. La listare se vorbea ca Fondul Proprietatea va atrage interesul marilor fonduri de investitii straine si va pune Romania pe harta marilor investitori. Acest lucru s-a intamplat doar partial. Fondurile straine au cumparat masiv [[actiuni FP]], ajungand sa detina 40% din capitalul fondului, insa majoritatea sunt fonduri speculative, nu acei investitori pe termen lung pe care bursa ii astepta. Cel mai mare cumparator a fost un fond controlat de grupul american Elliott, care a ajuns sa detina aproape 10% din actiunile FP, in urma unor investitii de circa 150 mil. euro. Evolutia pretului actiunilor FP a dezamagit insa, mai ales pe actionarii care au primit titlurile ca despagubire pentru proprietatile confiscate de regimul comunist. Acestia sperau ca prin preluarea managementului FP de catre americanii de la Franklin Templeton si prin listarea la bursa vor putea sa-si vanda actiunile la un pret mai bun. Realitatea i-a contrazis insa, iar cel mai mare pret pentru actiunile FP s-a inregistrat in prima zi de tranzactionare. De atunci, actiunile au pierdut o treime din valoare pe bursa, ajungand sa se tranzactioneze in prezent la 40% din valoarea activului net al fondului. Rascumpararile de actiuni derulate de fond nu au reusit sa sustina pretul. In afara de cei care au primit actiunile inainte de listare, care au recuperat doar o parte din despagubirile care li se cuveneau, a pierdut si statul care, incepand din luna mai, a realizat despagubiri la pretul de pe bursa. Astfel, Ministerul Finantelor a fost obligat sa cedeze un numar mai mare de actiuni pentru a acoperi despagubirile si si-a epuizat mai repede actiunile. La finalul lunii noiembrie, statul mai avea doar 1,5% din actiunile FP, fata de 36% la inceputul anului, inainte de listare. Asteptarile actionarilor FP pentru anul viitor se leaga de listarile promise de stat. Cu cat statul va lista mai multe companii din portofoliul FP (Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica), cu atat valoarea de piata a fondului are mai multe sanse sa creasca. Listarea pe o bursa internationala este un alt eveniment care ar putea impulsiona evolutia pretului actiunilor, insa deocamdata perspectivele privind aceasta operatiune sunt incerte. Tranzactia anului la BRD Exitul BERD de la BRD prin vanzarea pe bursa a unui pachet de 5% din actiunile celei de-a doua banci locale a fost tranzactia anului pe bursa de la Bucuresti. Valoarea tranzactiei s-a ridicat la 107 mil. euro, fiind din acest punct de vedere cea mai mare tranzactie din istoria BVB. Mai important este faptul ca pachetul de actiuni a fost preluat de mai multe fonduri de investitii (Fondul Proprietatea, Franklin Templeton si Artio), desi francezii de la Société Générale, actionarul majoritar al BRD, s-au luptat pana in ultima clipa pentru aceasta participatie. Asta inseamna ca si pe viitor ar mai putea avea loc tranzactii mari cu [[actiuni BRD]]. Intermediarul tranzactiei a fost firma de brokeraj KBC Securities (actuala Swiss Capital). Oferta Petrom, un esec al pietei sau al pietelor? Oferta prin care statul isi propunea sa vanda pe bursa 9,84% din actiunile Petrom era asteptata cel putin la fel de mult ca listarea Fondului Proprietatea. In primul rand pentru ca ar fi fost cea mai mare oferta din istoria BVB si pentru prima data numele mari ale finantelor internationale (JP Morgan, Goldman Sachs, [[Morgan Stanley]], Citi, UBS, Nomura) se bateau pentru un mandat in Romania. In al doilea rand pentru ca era prima oferta derulata de stat pe bursa dupa Transgaz si de succesul ei depindeau viitorarele oferte ale statului. Surprizele s-au tinut lant in cazul ofertei Petrom. Mai intai licitatia pentru alegerea intermediarului a fost castigata de Renaissance Capital, o banca de investitii din Rusia, care a reusit sa le ia fata gigantilor de pe Wall Street cu un comision foarte mic. Renaissance s-a aliat cu EFG Eurobank Securities, BT Securities si Romcapital ca sa vanda oferta pe piata locala, dar modul in care a fost structurata oferta a fost complet diferit fata de ofertele precedente derulate pe bursa. Initial s-a anuntat un pret maxim de oferta, de 0,46 [[lei]]/actiune, iar investitorii trebuia sa liciteze, iar actiunile le-ar fi luat cine ar fi dat cel mai mare pret. Astfel, era posibil ca un investitor care ar fi subscris toate actiunile la 0,46 lei sa ia toata oferta. Lucrul acesta nu s-a intamplat, iar cu cateva zile inainte de inchiderea ofertei, statul a anuntat si un pret minim de oferta, de 0,37 lei/actiune, care era apropiat de pretul de pe bursa. In final, nu s-au gasit destui investitori dispusi sa plateasca acest pret, iar oferta a esuat. Acest esec a fost intens dezbatut. Unii au dat vina pe stat pentru ca a cerut un pret prea mare. Altii au explicat ca de vina au fost pietele internationale, tulburate chiar inainte de inchiderea ofertei de problemele Italiei. Cert este ca si intermediarii au avut partea lor de vina, avand in vedere ca cel putin la nivel local oferta a trecut complet neobservata. Nici bursa nu s-a implicat in promovarea ofertei, desi ar fi fost o ocazie unica pentru atragerea de noi investitori. Acum sperantele tuturor se indreapta catre anul viitor si catre ofertele anuntate de stat (Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica). Vanzarea Intercontinental Una dintre cele mai interesante tranzactii ale anului pe bursa a fost vanzarea pachetului majoritar de actiuni al companiei Intercontinental Bucuresti (RCHI), care detine hotelul cu acelasi nume din centrul Bucurestiului. RHIC Holding, firma inregistrata in Luxemburg, care a detinut mult timp pachetul majoritar de actiuni al Intercontinental, a vandut in aprilie cele 49,1% din actiuni pe care le detinea pentru 12,4 mil. euro. Un pachet de 17% a fost preluat de Astra Asigurari, companie controlata de omul de afaceri Dan Adamescu, care mai detinea 15% din Intercontinental prin The Nova Group. Restul de 32% din actiuni au ajuns la un off-shore din Cipru, care are legaturi tot cu familia Adamescu. Lupta pentru Oltchim Combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea (OLT), o companie cu pierderi in ultimii trei ani, a fost in centrul atentiei pe bursa in prima jumatate a anului cand actiunile au crescut de circa zece ori, pe fondul achizitiilor derulate de grupul german PCC si de fondul britanic Carlson Ventures, care au ajuns sa controleze impreuna aproape 33% din actiuni. Interesul pentru Oltchim a fost stimulat si de punerea companiei pe lista de privatizare de catre FMI. Nemtii de la PCC au continuat sa se lupte cu conducerea Oltchim, iar Constantin Roibu a fost obligat sa renunte la functia de presedinte al companiei, ramanand director general. Statul, actionar la Petromidia Ministerul Finantelor a pierdut in vara procesul prin care contesta conversia obligatiunilor nerascumparate de kazahii de la Rompetrol Rafinare (RRC) in actiuni. Pe scurt: statul a convertit datoriile Petromidia fata de buget in [[obligatiuni]], in 2003, valoarea totala fiind de 571 mil. euro. In 2010, la scadenta, kazahii au rascumparat obligatiuni de doar 55 mil. euro. Restul obligatiunilor au fost transformate in actiuni, in contul statului. Astfel, Ministerul Finantelor a ajuns sa detina circa 45% din actiunile Rompetrol Rafinare, la zece ani dupa ce i-a vandut compania lui Dinu Patriciu. Acum statul cauta solutii sa-si valorifice actiunile. Scandalul de la Argus Totul a inceput cand controversatul om de afaceri Catalin Chelu (desen) a cumparat circa 40% din actiunile producatorului de ulei Argus Constanta (UARG) de la fostii directori. Investind peste 10 mil. euro, el a considerat ca este firesc sa preia conducerea companiei. SIF Oltenia, celalalt actionar semnificativ, a fost insa de alta parere si a inceput o lupta absurda in justitie, dar si la sediul companiei. Astfel s-a ajuns in situatia in care SIF Oltenia a reusit sa numeasca Consiliul de Administratie, dar nu poate administra compania deoarece sediul si stampila sunt controlate de Chelu si oamenii sai, situatie unica pe piata de capital. Actiunile Argus sunt suspendate de la tranzactionare de peste trei luni. Surpriza Azomures La finalul lunii octombrie, producatorul de ingrasaminte chimice Azomures Targu-Mures (AZO) a anuntat pe bursa ca actionarii turci negociaza vanzarea companiei catre grupul elvetian Ameropa, unul dintre cei mai mari traderi de produse agricole din Europa. Anuntul a determinat cresterea actiunilor AZO cu 40% intr-o singura zi, iar valoarea companiei a urcat la peste 160 mil. euro. La finalul lunii noiembrie, elvetienii au semnat tranzactia cu turcii, insa finalizarea acesteia este conditionata de acordul Consiliului Concurentei. Azomures a fost in ultimii doi ani una dintre cele mai profitabile companii din Romania. SIF-urile au iesit din BCR Probabil cea mai mare si mai complexa tranzactie din acest an, vanzarea pachetelor detinute de SIF-uri la BCR a naruit sperantele celor care asteptau sa vada cea mai mare banca din Romania listata la bursa. Discutiile privind listarea BCR sunt vechi de cinci ani. In 2006, cand austriecii au preluat controlul bancii, ei s-au angajat prin contractul de privatizare sa listeze BCR pe bursa de la Bucuresti in termen de trei ani (adica pana in 2009). In 2009, pe fondul crizei, SIF-urile au agreat cu Erste sa amane cu doi ani listarea BCR, dar in acelasi timp au renuntat la clauza care-i obliga pe austrieci sa initieze listarea (lucru care a iesit la iveala abia in acest an cand SIF-urile au publicat documentul semnat cu Erste). Practic, potrivit intelegerii, Erste era obligata sa listeze BCR doar daca toate cele cinci SIF-uri i-o cereau. In ultimii doi ani insa, unele SIF-uri au negociat cu Erste vanzarea participatiei la BCR, deci era clar ca nu mai vor listarea. Sperantele s-au spulberat complet in momentul in care patru SIF-uri au anuntat semnarea unui acord de principiu cu Erste privind vanzarea pachetelor de actiuni detinute la BCR. Fiecare SIF trebuia sa primeasca circa 25 mil. euro cash si 1% din actiunile Erste pentru 6% din BCR. Dupa negocieri, SIF-urile au mai primit cate 3,5 mil. euro fiecare, iar patru dintre ele au semnat deja tranzactia. SIF Transilvania (SIF3) si SIF Moldova (SIF2) au si finalizat tranzactia, incasand toti banii de la Erste. Ele au obtinut profituri de circa 24,5 mil. euro din aceasta tranzactie. SIF Banat-Crisana (SIF1) si SIF Muntenia (SIF4) au finalizat doar o parte din tranzactie, restul urmand sa se realizeze in 2012, iar SIF Oltenia (SIF5) inca mai negociaza si nu a semnat cu Erste. Desi prin aceasta tranzactie SIF-urile reusesc sa-si lichidizeze cele mai valoroase active din portofoliu, investitorii nu au fost foarte incantati de conditiile negociate. Unii analisti apreciaza ca daca SIF-urile ar fi negociat impreuna si ar fi folosit mai bine clauzele din contractul de privatizare a BCR, ele ar fi putut obtine un pret mai bun. Desi unii actionari nu au fost multumiti de tranzactie, aceasta aduce lichiditati semnificative in conturile SIF-urilor, care ar putea distribui dividende semnificative anul viitor. De exemplu, SIF Moldova si SIF Transilvania, care vor raporta cele mai mari profituri in acest an, ar putea oferi randamente de peste 20% din dividende. Partea negativa este scaderea puternica a actiunilor Erste din ultimele luni. De la inceputul lunii septembrie, titlurile bancii austriece au pierdut 47%. Ridicarea pragului la SIF-uri Investitorii de la bursa au avut o mare surpriza pe finalul anului, cand Camera Deputatilor a votat ridicarea pragului de detinere la SIF-uri de la 1% la 5%. Proiectul de lege fusese aprobat de Senat in noiembrie 2009, dar de la inceputul lui 2010 a ramas blocat in Comisia de buget si finante a Camerei Deputatilor, astfel ca dupa aproape doi ani de asteptare investitorii nu mai sperau intr-un deznodamant favorabil. Surprinzator insa, proiectul a intrat pe ordinea de zi a Comisiei de buget si finante la inceputul lui noiembrie si a primit raport favorabil. Decizia a fost intampinata cu entuziasm pe bursa, unde SIF-urile au crescut cu pana la 50% intr-o luna. Au urmat apoi trei saptamani de asteptari, in care proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi pentru a fi votat in plen, dar de fiecare data a fost amanat, iar investitorii si-au pierdut din nou optimismul. Apoi, pe 15 decembrie, inainte sa voteze bugetul pe 2012, Camera Deputatilor a votat ridicarea pragului de detinere la SIF-uri implinind astfel un vis de peste trei ani al investitorilor de pe bursa. Prin ridicarea pragului, orice investitor va putea cumpara pana la 5% din actiunile unei SIF, fata de maximum 1% in prezent. Asta va permite concentrarea actionariatului, dar si un control mai bun al actionarilor asupra modului in care aceste societati sunt administrate. In prezent, proiectul asteapta promulgarea de catre presedintele Traian Basescu, iar daca va trece si acest pas, atunci de anul viitor isi va produce efectele. Teoretic asta s-ar putea traduce printr-un interes mai ridicat pentru actiunile SIF-urilor si prin cresterea preturilor.