Moment istoric sau inca un foc de paie? Pragul la SIF-uri, din nou la Curtea Constitutionala - 31 mai 2011: Diferență între versiuni

De la TradeVille.ro wiki
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
 
Linia 1: Linia 1:
    
    
Moment istoric sau inca un foc de paie? Pragul la SIF-uri, din nou la Curtea ConstitutionalaSIF Transilvania (SIF3) incearca sa obtina la Curtea Constitutionala anularea ordonantei de guvern din 2005 prin care pragul de detinere la SIF-uri a fost majorat de la 0,1% la 1%, pentru ca CNVM nu-i da voie sa-si treaca in statut pragul de 5% aprobat in 2009 de actionari. Joi, 2 iunie, Curtea Constitutionala va stabili daca pragul de detinere la SIF-uri, de 1% din capitalul social, este sau nu constitutional, intr-un proces deschis de SIF Transilvania (SIF3) impotriva Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu privire la majorarea limitei de detinere de la 1% la 5%, decisa de actionarii SIF3 in 2009. Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata de SIF3 intr-un proces aflat la Curtea de Apel Bucuresti. In litigiul respectiv, SIF Transilvania contesta respingerea de catre CNVM a unor modificari aduse actului constitutiv de extindere a pragului la 5%, fata de 1%, cat prevede legislatia pietei de capital.Miza din spatele deciziei judecatorilor Curtii de pe 2 iunie este ridicata.In cazul unei decizii de validare a exceptiei de neconstitutionalitate, pragul la SIF-uri ar putea reveni la valoarea de 0,1% de acum sase ani, fapt ce ar obliga un numar mare de fonduri straine de investitii si persoane private actionare la SIF-uri sa isi vanda actiunile pana la limita de 0,1%.A doua oara la Curtea Constitutionala. Ce e nou?Aceasta este a doua oara cand pragul la SIF-uri ajunge pe masa Curtii Constitutionale. Prima data, in 2009, judecatorii Curtii Constitutionalii au validat pragul la SIF-uri de 1% din capital si au respins exceptia de neconstitutionalitate formulata de firma Comrimet Galati, care facea parte din grupul lui Catalin Chelu, in cadrul unui proces cu SIF Oltenia.De aceasta data, SIF Transilvania nu contesta la Curtea Constitutionala pragul de detinere, ci Ordonanta de Urgenta numarul 41 din 2005 prin care Guvernul a ridicat pragul de detinere de la 0,1% la 1% din capital, pe care SIF o considera neconstitutionala.In 2005, Guvernul a ridicat pragul de detinere pana la 1% din capitalul SIF-urilor si de atunci pana in prezent aceasta ordonanta a produs efecte."Catalin Chelu a contestat in 2009 insasi existenta limitei de detinere. Noi contestam acum Ordonanta de Urgenta 41 din 2005 prin care Guvernul cenzureaza dorinta unor actionari de a decide asupra societatii private. Pragul de detinere de 1% a fost impus de catrGuvern, desi Guvernul nu a fost abilitat sa impuna un prag de detinere unei societati private asa cum este SIF Transilvania", a spus Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania.El mai sustine ca "o ordonanta de urgenta nu poate modifica prevederile unei legi organice asa cum este Legea pietei de capital 297/2004".Cu toate acestea, Ordonanta 41 este in vigoare din 2005, a produs si produce in continuare efecte, investitorilor nefiindu-le permis sa detina mai mult de 1% din capitalul uneia dintre cele cinci SIF-uri. Orice depasire a acestui prag e raportata public, iar investitorul este fortat sa vanda actiunile in exces.In plus, decizia de majorare a pragului de la 1% la 5% nu ar putut fi luata de actionarii SIF Transilvania in 2009 daca nu exista aceasta ordonanta si pragul de 1%, fara de care indeplinirea conditiilor de cvorum ar fi fost imposibila.Pragul de detinere a impiedicat consolidarea unor actionari puternici in cadrul SIF-urilor, astfel ca structura actionariatului este foarte fragmentata. SIF-urile au sanse mici de a strange un cvorum de AGA Extraordinara si deci de a lua decizii precum vanzarea pachetelor de [[actiuni]] la BCR sau majorarea capitalului social. Pentru derularea AGEA, SIF-urile au nevoie, potrivit statutului, de un cvorum de 75% din actiunile cu drept de vot la prima convocare si de 50% din actiuni la a doua convocare, cu exceptia SIF Transilvania (SIF3) care si-a eliminat aceste cerinte din statut in urma unor proceseIn aceasta primavara SIF Moldova a propus actionarilor valorificarea participatiei detinute la BCR, cea mai mare banca din sistem, insa neintrunirea cvorumului in cadrul AGEA a impiedicat luarea unei astfel de decizii."Sunt convins ca avem sanse ca exceptia de neconstitutionalitate sa fie acceptata. Daca vom reusi, atunci pragul de detinere la SIF Transilvania va fi ridicat la 5%, cat a fost vointa actionarilor, in timp ce la restul SIF-urilor, teoretic, va reveni la pragul de dinaintea ordonantei, de 0,1% din capital", a continuat Fercala.Actionarii SIF Transilvania au aprobat in 2009 ca pragul de detinere sa fie ridicat la 5%, nu insa si pragul de vot, care a ramas la 1%. Astfel, un investitor ar putea detine, teoretic, 5% din actiunile SIF3, dar ar putea vota doar cu 1%.La Parlament sta cheia deschiderii SIF-urilorAvocatul Cristian Dutescu, care a reprezentat firma Comrimet in procesul cu SIF Oltenia din 2009, nu este insa la fel de optimist."Cred ca va fi respinsa exceptia de constitutionaliate. In 2009, cand am reprezentat firma Comrimet, Curtea a motivat ca o lege organica precum cea a pietei de capital poate fi modificata daca ordonanta de urgenta nu modifica aspecte legate de pedepsirea unor infractiuni. Mai mult, a argumentat ca exista interes din partea statului sa se implice in activitatea SIF-urilor chiar daca acestea sunt private", a spus avocatul. Dutescu considera neconstitutional pragul de detinere, "insa doar Parlamentul poate ridica acest prag printr-o lege".Un proiect legislativ initiat inca din 2009 de majorare a pragului pana la 5% se afla blocat la comisiile din cadrul Camerei Deputatilor din primavara anului trecut. Mai mult, desi a pornit initial cu eliminarea pragului, proiectul a suferit modificari pe parcurs si a fost introdusa majorarea pana la 5% din capital.In martie anul trecut, dezbaterea proiectului legislativ de ridicare a pragului de detinere la SIF-uri in cadrul Comisiei de buget si finante din Camera Deputatilor a fost amanata pe termen neprecizat. Comisia de buget si finante trebuia sa elaboreze raportul final pe baza caruia deputatii urmau sa voteze modificarea legii pietei de capital si ridicarea pragului de detinere.Senatul a aprobat proiectul de lege la inceputul lunii noiembrie 2009, iar pana in martie 2010 actiunile SIF-urilor au crescut in medie cu 50%, insa Camera Deputatilor este forul decizional, iar un vot negativ in Camera ar insemna esecul proiectului. Membrii Comisiei sustineau atunci ca poarta discutii cu principalii actori de pe piata de capital. Ulterior au sustinut ca asteapta un nou punct de vedere din partea Guvernului, dupa ce primul punct de vedere a fost dat pe varianta care propunea eliminarea pragului.
Moment istoric sau inca un foc de paie? Pragul la SIF-uri, din nou la Curtea ConstitutionalaSIF Transilvania (SIF3) incearca sa obtina la Curtea Constitutionala anularea ordonantei de guvern din 2005 prin care pragul de detinere la SIF-uri a fost majorat de la 0,1% la 1%, pentru ca CNVM nu-i da voie sa-si treaca in statut pragul de 5% aprobat in 2009 de actionari. Joi, 2 iunie, Curtea Constitutionala va stabili daca pragul de detinere la SIF-uri, de 1% din capitalul social, este sau nu constitutional, intr-un proces deschis de SIF Transilvania (SIF3) impotriva Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu privire la majorarea limitei de detinere de la 1% la 5%, decisa de actionarii SIF3 in 2009. Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata de SIF3 intr-un proces aflat la Curtea de Apel Bucuresti. In litigiul respectiv, SIF Transilvania contesta respingerea de catre CNVM a unor modificari aduse actului constitutiv de extindere a pragului la 5%, fata de 1%, cat prevede legislatia pietei de capital.Miza din spatele deciziei judecatorilor Curtii de pe 2 iunie este ridicata.In cazul unei decizii de validare a exceptiei de neconstitutionalitate, pragul la SIF-uri ar putea reveni la valoarea de 0,1% de acum sase ani, fapt ce ar obliga un numar mare de fonduri straine de investitii si persoane private actionare la SIF-uri sa isi vanda actiunile pana la limita de 0,1%.A doua oara la Curtea Constitutionala. Ce e nou?Aceasta este a doua oara cand pragul la SIF-uri ajunge pe masa Curtii Constitutionale. [[PRIMA|Prima]] data, in 2009, judecatorii Curtii Constitutionalii au validat pragul la SIF-uri de 1% din capital si au respins exceptia de neconstitutionalitate formulata de firma [[COMRIMET|Comrimet]] Galati, care facea parte din grupul lui Catalin Chelu, in cadrul unui proces cu SIF Oltenia.De aceasta data, SIF Transilvania nu contesta la Curtea Constitutionala pragul de detinere, ci Ordonanta de Urgenta numarul 41 din 2005 prin care Guvernul a ridicat pragul de detinere de la 0,1% la 1% din capital, pe care SIF o considera neconstitutionala.In 2005, Guvernul a ridicat pragul de detinere pana la 1% din capitalul SIF-urilor si de atunci pana in prezent aceasta ordonanta a produs efecte."Catalin Chelu a contestat in 2009 insasi existenta limitei de detinere. Noi contestam acum Ordonanta de Urgenta 41 din 2005 prin care Guvernul cenzureaza dorinta unor actionari de a decide asupra societatii private. Pragul de detinere de 1% a fost impus de catrGuvern, desi Guvernul nu a fost abilitat sa impuna un prag de detinere unei societati private asa cum este SIF Transilvania", a spus Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania.El mai sustine ca "o ordonanta de urgenta nu poate modifica prevederile unei legi organice asa cum este Legea pietei de capital 297/2004".Cu toate acestea, Ordonanta 41 este in vigoare din 2005, a produs si produce in continuare efecte, investitorilor nefiindu-le permis sa detina mai mult de 1% din capitalul uneia dintre cele cinci SIF-uri. Orice depasire a acestui prag e raportata public, iar investitorul este fortat sa vanda actiunile in exces.In plus, decizia de majorare a pragului de la 1% la 5% nu ar putut fi luata de actionarii SIF Transilvania in 2009 daca nu exista aceasta ordonanta si pragul de 1%, fara de care indeplinirea conditiilor de cvorum ar fi fost imposibila.Pragul de detinere a impiedicat consolidarea unor actionari puternici in cadrul SIF-urilor, astfel ca structura actionariatului este foarte fragmentata. SIF-urile au sanse mici de a strange un cvorum de AGA Extraordinara si deci de a lua decizii precum vanzarea pachetelor de [[actiuni]] la BCR sau majorarea capitalului social. Pentru derularea AGEA, SIF-urile au nevoie, potrivit statutului, de un cvorum de 75% din actiunile cu drept de vot la prima convocare si de 50% din actiuni la a doua convocare, cu exceptia SIF Transilvania (SIF3) care si-a eliminat aceste cerinte din statut in urma unor proceseIn aceasta primavara SIF Moldova a propus actionarilor valorificarea participatiei detinute la BCR, cea mai mare banca din sistem, insa neintrunirea cvorumului in cadrul AGEA a impiedicat luarea unei astfel de decizii."Sunt convins ca avem sanse ca exceptia de neconstitutionalitate sa fie acceptata. Daca vom reusi, atunci pragul de detinere la SIF Transilvania va fi ridicat la 5%, cat a fost vointa actionarilor, in timp ce la restul SIF-urilor, teoretic, va reveni la pragul de dinaintea ordonantei, de 0,1% din capital", a continuat Fercala.Actionarii SIF Transilvania au aprobat in 2009 ca pragul de detinere sa fie ridicat la 5%, nu insa si pragul de vot, care a ramas la 1%. Astfel, un investitor ar putea detine, teoretic, 5% din actiunile SIF3, dar ar putea vota doar cu 1%.La Parlament sta cheia deschiderii SIF-urilorAvocatul Cristian Dutescu, care a reprezentat firma Comrimet in procesul cu SIF Oltenia din 2009, nu este insa la fel de optimist."Cred ca va fi respinsa exceptia de constitutionaliate. In 2009, cand am reprezentat firma Comrimet, Curtea a motivat ca o lege organica precum cea a pietei de capital poate fi modificata daca ordonanta de urgenta nu modifica aspecte legate de pedepsirea unor infractiuni. Mai mult, a argumentat ca exista interes din partea statului sa se implice in activitatea SIF-urilor chiar daca acestea sunt private", a spus avocatul. Dutescu considera neconstitutional pragul de detinere, "insa doar Parlamentul poate ridica acest prag printr-o lege".Un proiect legislativ initiat inca din 2009 de majorare a pragului pana la 5% se afla blocat la comisiile din cadrul Camerei Deputatilor din primavara anului trecut. Mai mult, desi a pornit initial cu eliminarea pragului, proiectul a suferit modificari pe parcurs si a fost introdusa majorarea pana la 5% din capital.In martie anul trecut, dezbaterea proiectului legislativ de ridicare a pragului de detinere la SIF-uri in cadrul Comisiei de buget si finante din Camera Deputatilor a fost amanata pe termen neprecizat. Comisia de buget si finante trebuia sa elaboreze raportul final pe baza caruia deputatii urmau sa voteze modificarea legii pietei de capital si ridicarea pragului de detinere.Senatul a aprobat proiectul de lege la inceputul lunii noiembrie 2009, iar pana in martie 2010 actiunile SIF-urilor au crescut in medie cu 50%, insa Camera Deputatilor este forul decizional, iar un vot negativ in Camera ar insemna esecul proiectului. Membrii Comisiei sustineau atunci ca poarta discutii cu principalii actori de pe piata de capital. Ulterior au sustinut ca asteapta un nou punct de vedere din partea Guvernului, dupa ce primul punct de vedere a fost dat pe varianta care propunea eliminarea pragului.
[[Categorie:SIF3]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
[[Categorie:SIF3]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2011-05-31}}
{{DEFAULTSORT:-2011-05-31}}

Versiunea curentă din 7 noiembrie 2024 13:58

Moment istoric sau inca un foc de paie? Pragul la SIF-uri, din nou la Curtea ConstitutionalaSIF Transilvania (SIF3) incearca sa obtina la Curtea Constitutionala anularea ordonantei de guvern din 2005 prin care pragul de detinere la SIF-uri a fost majorat de la 0,1% la 1%, pentru ca CNVM nu-i da voie sa-si treaca in statut pragul de 5% aprobat in 2009 de actionari. Joi, 2 iunie, Curtea Constitutionala va stabili daca pragul de detinere la SIF-uri, de 1% din capitalul social, este sau nu constitutional, intr-un proces deschis de SIF Transilvania (SIF3) impotriva Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu privire la majorarea limitei de detinere de la 1% la 5%, decisa de actionarii SIF3 in 2009. Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata de SIF3 intr-un proces aflat la Curtea de Apel Bucuresti. In litigiul respectiv, SIF Transilvania contesta respingerea de catre CNVM a unor modificari aduse actului constitutiv de extindere a pragului la 5%, fata de 1%, cat prevede legislatia pietei de capital.Miza din spatele deciziei judecatorilor Curtii de pe 2 iunie este ridicata.In cazul unei decizii de validare a exceptiei de neconstitutionalitate, pragul la SIF-uri ar putea reveni la valoarea de 0,1% de acum sase ani, fapt ce ar obliga un numar mare de fonduri straine de investitii si persoane private actionare la SIF-uri sa isi vanda actiunile pana la limita de 0,1%.A doua oara la Curtea Constitutionala. Ce e nou?Aceasta este a doua oara cand pragul la SIF-uri ajunge pe masa Curtii Constitutionale. Prima data, in 2009, judecatorii Curtii Constitutionalii au validat pragul la SIF-uri de 1% din capital si au respins exceptia de neconstitutionalitate formulata de firma Comrimet Galati, care facea parte din grupul lui Catalin Chelu, in cadrul unui proces cu SIF Oltenia.De aceasta data, SIF Transilvania nu contesta la Curtea Constitutionala pragul de detinere, ci Ordonanta de Urgenta numarul 41 din 2005 prin care Guvernul a ridicat pragul de detinere de la 0,1% la 1% din capital, pe care SIF o considera neconstitutionala.In 2005, Guvernul a ridicat pragul de detinere pana la 1% din capitalul SIF-urilor si de atunci pana in prezent aceasta ordonanta a produs efecte."Catalin Chelu a contestat in 2009 insasi existenta limitei de detinere. Noi contestam acum Ordonanta de Urgenta 41 din 2005 prin care Guvernul cenzureaza dorinta unor actionari de a decide asupra societatii private. Pragul de detinere de 1% a fost impus de catrGuvern, desi Guvernul nu a fost abilitat sa impuna un prag de detinere unei societati private asa cum este SIF Transilvania", a spus Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania.El mai sustine ca "o ordonanta de urgenta nu poate modifica prevederile unei legi organice asa cum este Legea pietei de capital 297/2004".Cu toate acestea, Ordonanta 41 este in vigoare din 2005, a produs si produce in continuare efecte, investitorilor nefiindu-le permis sa detina mai mult de 1% din capitalul uneia dintre cele cinci SIF-uri. Orice depasire a acestui prag e raportata public, iar investitorul este fortat sa vanda actiunile in exces.In plus, decizia de majorare a pragului de la 1% la 5% nu ar putut fi luata de actionarii SIF Transilvania in 2009 daca nu exista aceasta ordonanta si pragul de 1%, fara de care indeplinirea conditiilor de cvorum ar fi fost imposibila.Pragul de detinere a impiedicat consolidarea unor actionari puternici in cadrul SIF-urilor, astfel ca structura actionariatului este foarte fragmentata. SIF-urile au sanse mici de a strange un cvorum de AGA Extraordinara si deci de a lua decizii precum vanzarea pachetelor de actiuni la BCR sau majorarea capitalului social. Pentru derularea AGEA, SIF-urile au nevoie, potrivit statutului, de un cvorum de 75% din actiunile cu drept de vot la prima convocare si de 50% din actiuni la a doua convocare, cu exceptia SIF Transilvania (SIF3) care si-a eliminat aceste cerinte din statut in urma unor proceseIn aceasta primavara SIF Moldova a propus actionarilor valorificarea participatiei detinute la BCR, cea mai mare banca din sistem, insa neintrunirea cvorumului in cadrul AGEA a impiedicat luarea unei astfel de decizii."Sunt convins ca avem sanse ca exceptia de neconstitutionalitate sa fie acceptata. Daca vom reusi, atunci pragul de detinere la SIF Transilvania va fi ridicat la 5%, cat a fost vointa actionarilor, in timp ce la restul SIF-urilor, teoretic, va reveni la pragul de dinaintea ordonantei, de 0,1% din capital", a continuat Fercala.Actionarii SIF Transilvania au aprobat in 2009 ca pragul de detinere sa fie ridicat la 5%, nu insa si pragul de vot, care a ramas la 1%. Astfel, un investitor ar putea detine, teoretic, 5% din actiunile SIF3, dar ar putea vota doar cu 1%.La Parlament sta cheia deschiderii SIF-urilorAvocatul Cristian Dutescu, care a reprezentat firma Comrimet in procesul cu SIF Oltenia din 2009, nu este insa la fel de optimist."Cred ca va fi respinsa exceptia de constitutionaliate. In 2009, cand am reprezentat firma Comrimet, Curtea a motivat ca o lege organica precum cea a pietei de capital poate fi modificata daca ordonanta de urgenta nu modifica aspecte legate de pedepsirea unor infractiuni. Mai mult, a argumentat ca exista interes din partea statului sa se implice in activitatea SIF-urilor chiar daca acestea sunt private", a spus avocatul. Dutescu considera neconstitutional pragul de detinere, "insa doar Parlamentul poate ridica acest prag printr-o lege".Un proiect legislativ initiat inca din 2009 de majorare a pragului pana la 5% se afla blocat la comisiile din cadrul Camerei Deputatilor din primavara anului trecut. Mai mult, desi a pornit initial cu eliminarea pragului, proiectul a suferit modificari pe parcurs si a fost introdusa majorarea pana la 5% din capital.In martie anul trecut, dezbaterea proiectului legislativ de ridicare a pragului de detinere la SIF-uri in cadrul Comisiei de buget si finante din Camera Deputatilor a fost amanata pe termen neprecizat. Comisia de buget si finante trebuia sa elaboreze raportul final pe baza caruia deputatii urmau sa voteze modificarea legii pietei de capital si ridicarea pragului de detinere.Senatul a aprobat proiectul de lege la inceputul lunii noiembrie 2009, iar pana in martie 2010 actiunile SIF-urilor au crescut in medie cu 50%, insa Camera Deputatilor este forul decizional, iar un vot negativ in Camera ar insemna esecul proiectului. Membrii Comisiei sustineau atunci ca poarta discutii cu principalii actori de pe piata de capital. Ulterior au sustinut ca asteapta un nou punct de vedere din partea Guvernului, dupa ce primul punct de vedere a fost dat pe varianta care propunea eliminarea pragului.