Nationalizarea fondurilor private de pensii din Polonia intuneca perspectivele bursei de la Varsovia si ar putea fi sansa pietei romanesti de actiuni sa straluceasca - 09 septembrie 2013: Diferență între versiuni

Planul guvernului polonez de a confisca activele fondurilor private de pensii pentru reducerea datoriei tarii a fost sanctionat sever de piete deoarece in­vestitorii cred ca urmarile vor fi grave nu doar in viitorul apropiat, ci si pe termen lung. Fondurile private de pensii din Polonia, in marea lor majoritate detinute de mari grupuri straine, sunt cei mai mari jucatori de pe bursa de la Varsovia, cea mai mare si una dintre cele mai agresive din regiune, iar prezenta lor asigura companiile care se listeaza ca are cine sa le cumpere actiunile. Romania ar putea incerca insa sa-i atraga pe cei descurajati. Indicele WIG20 al bursei de la Varsovia a scazut miercuri cu 2,14%, dupa ce guvernul a anuntat planul de reforma a sistemului de pensii, si cu 4,16% joi. De la inceputul anului, indicele a pierdut aproape 10% din valoare, semn ca investitorii au anticipat impactul negativ al reformei si si-au redus expunerile. Planul guvernului polonez consta in transferarea la stat a obligatiunilor suverane poloneze detinute de fondurile private de pensii si anularea lor pentru ca astfel sa fie redusa datoria tarii. Aceste [[obligatiuni]] reprezinta jumatate din activele detinute de fonduri si vor fi confiscate fara a se oferi compensatii. Fondurilor, detinute de grupuri precum Allianz, AXA, Generali, ING si Aviva, li se permite sa pastreze actiunile din portofoliu, care au o valoare de 111 miliarde de zloti (34 miliarde euro). Dar chiar si aceste [[actiuni]] vor ajunge in cele din urma in cuferele statului, deoarece guvernul intentioneaza sa faca din sistemul public de pensii principalul jucator de pe piata de profil, scrie Thomson Reuters.  Guvernul spune ca pensiile vor fi mai sigure Premierul Donald Tusk a explicat ca ceea ce va ramane in fondurile private dupa nationalizarea obligatiunilor va fi transferat treptat in vehiculul de pensii al statului in ultimii zece ani de pana la pensionare. Cei care vor intra in sistemul de pensii nu vor mai fi obligati, ca pana acum, sa plateasca contributii la fondurile private.Guvernul premierului Tusk si-a argumentat deciziile spunand ca actualul sistem este prea costisitor pentru finantele publice si nu aduce beneficii aditionale viitorilor pensionari, iar reforma va face pensiile mai sigure. „Actualul sistem s-a dovedit a fi foarte costisitor si construit in parte pe cresterea datoriei publice. Credem ca, pe langa faptul ca decizia va avea efecte pozitive asupra datoriei publice, pensiile vor fi mai sigure“, a spus Tusk. Ministerul de Finante a calculat ca reforma va reduce datoria publica cu echivalentul a 8% din PIB. Analistii cred ca majoritatea viitorilor pensionari se vor indrepta catre sistemul public de pensii. Riscul este ca presiunile puse pe fondurile private de pensii – care detin active echivalente cu o cincime din PIB-ul tarii – sa distorsioneze pietele si sa stirbeasca reputatia Poloniei de tara cu un mediu propice afacerilor.  „Guvernul are o definitie ciudata a proprietatii private“ „Reforma inseamna decimarea fondurilor private de pensii pentru ca guvernul sa-si faca viata mai usoara prin marirea spatiului bugetar de manevra“, noteaza Peter Attard Montalto, analist la Nomura. „Guvernul are o definitie ciudata a proprietatii private, avand in vedere ca sustine ca ceea ce face nu este nationalizare“, a mai spus el. Organizatia fondurilor de pensii poloneze considera ca schimbarile ar putea fi neconstitutionale deoarece guvernul confisca active private fara a oferi compensatii. Criticii sustin ca reforma sperie pietele, taie tot elanul bursei poloneze de actiuni si poate avea ca efect reducerea lichiditatii de pe bursa de la Varsovia si de pe piata obligatiunilor. Economistul-sef al ING pentru Polonia, Rafal Benecki, a avertizat ca fondurile private ar putea decide sa-si vanda actiunile deoarece este foarte probabil ca putini angajati sa opteze pentru sistemul privat de pensii, scrie The Wall Street Journal. Pe de alta parte, piata poloneza de obligatiuni va depinde mai mult de investitorii internationali. Detinatorii de datorii poloneze vor avea parte de date mai incurajatoare in schimbul unei piete mai volatile. „Din fericire, Polonia are surplus de cont curent si experienta in relansare rapida a productiei, ceea ce plaseaza tara in grupul emitentilor de incredere“, a mai spus Benecki. Banca Socia©ta© Ga©na©rale a caracterizat planul guvernului ca fiind „o lovitura data increderii“ care ar putea duce la deprecierea zlotului. Economistii de la zerohedge.com se intreaba care este motivul din spatele deciziei Poloniei, iar concluzia lor este ca guvernul nu are alte optiuni, din cauza datoriilor prea mari. Polonia si-a limitat datoria publica prin lege, iar reducerea datoriilor prin anularea obligatiunilor confiscate de la fondurile de pensii va permite Executivului sa se imprumute si sa cheltuiasca mai mult. Alti analisti atrag atentia ca in ultimele luni rata de aprobare a partidului aflat la guvernare a ajuns sub cea a principalului partid de opozitie pentru prima data in ultimii ani. Desi urmatoarele alegeri vor avea loc abia in 2015, analistii se tem ca acestea influenteaza deja politicile economice si imping guvernul spre cheltuieli mai mari.  Un sistem de pensii de care profita doar strainii Polonia a introdus fondurile private de pensii in 1999 pentru ca acestea sa ajute la finantarea pensiilor populatiei tot mai imbatranite, scrie Thomson Reuters. De atunci, angajatii au fost obligati sa investeasca o parte din salariu in pensii private, ceea ce a transformat fondurile private in cei mai mari investitori din Polonia, cu participatii la unele din cele mai mari companii poloneze. Inghitind contributiile care altfel ar fi putut ajunge in sistemul public de pensii, fondurile private au lasat guvernele sa se chinuie sa acopere platile catre actualii pensionari. Deficitul a fost acoperit prin emiterea de obligatiuni, ceea ce a dus la cresterea datoriei publice a Poloniei la aproape 56% din PIB anul trecut. Limita prevazuta de legislatie este de 60% din PIB. Din perspectiva cetatenilor, ei contribuiau la propria pensie. Insa singurii beneficiari ai sistemului erau fondurile private de pensii. Ungaria si-a nationalizat fondurile private de pensii tot pentru a crea spatiu bugetar de manevra.