Pietele financiare germane se reechilibreaza violent si risca sa zdruncine increderea in economie, motorul de crestere al Europei - 11 iunie 2015: Diferență între versiuni

Preturile obligatiunilor germane, active financiare considerate a fi dintre cele mai stabile, par sa fi scapat de sub control, bursa de la Frankfurt a scazut cu 10% de la inaltimile atinse in aprilie, iar cele mai mari banci nemtesti sunt retrogradate din cauza problemelor de capital, cu Deutsche Bank la trei pasi de neonorabila categorie „junk“.  Unul dintre cele mai puternice motoare ale revenirii economiei germane din ultimele trimestre au fost cheltuielile populatiei, care depind in mare masura de increderea in economie. De asemenea, investitiile companiilor depind si ele de increderea in economie. Daca turbulentele de pe pietele financiare si din sectorul bancar se acutizeaza sau contamineaza alte sectoare, increderea va ceda, iar nemtii nu vor mai cheltui atat de mult. Companiile vor amana investitiile. Economia se va bloca si odata cu ea se vor risipi o buna parte din sperantele de crestere ale Europei. Cu o pondere de 20% atat in exporturi cat si in importuri, Germania este cel mai important partener comercial al Romaniei. De asemenea, Germania ocupa locul trei in clasamentul surselor de investitii directe straine in Romania. Semnalele de alarma de pe pietele germane nu sunt singurele. Acestea sunt doar cele care s-au activat cel mai recent.  Yieldurile urca. Sa fi scapat bancile centrale pietele de sub control? Randamentele obligatiunilor germane cu scadenta la 10 ani au atins ieri nivelul de 1% - un prag psihologic important - pentru prima data din septembrie 2014, dupa ce lunile trecute au ajuns si la 0,05%, la un pas de teritoriul negativ, din cauza supraevaluarii si a pariurilor in exces pe puterea de cumparare de [[obligatiuni]] a BCE. Yieldurile evolueaza invers fata de preturi, iar cresterea lor arata o descarcare masiva de „bunduri“ ger­mane de pe piata. Investitorii scapa de datoriile germane pentru a investi in active mai riscante dar care ofera profit mai mare in conditiile in care perspectivele economice ale zonei euro se imbunatatesc. Saptamana trecuta a fost cea mai proasta pentru datoriile germane din ultimii 17 ani. Datele statistice arata ca economia uniunii monetare a evitat deflatia. In siajul obligatiunilor germane cresc si randamentele obligatiunilor altor tari europene. Tot ieri, obligatiunile elvetiene au revenit din teritoriul negativ. Trezoreria elvetiana a vandut obligatiuni pe zece ani de 250 milioane franci la un randament de 0,25% si a reusit sa atraga cerere puternica. In urma cu doar do­ua luni Elvetia devenise prima tara din lume cu yielduri negative la obligatiunile cu scadenta la 10 ani. Cresterea puternica a randamentelor pare ciudata avand in vedere ca scopul programului de ajustare cantitativa, de achizitii masive de active, lansat de BCE este reducerea costurilor de finantare si a dobanzilor. Odata cu scaderea obligatiunilor germane s-au dus in jos si actiunile companiilor nemtesti, dupa ce in aprilie au marcat maximul istoric. Corelatia dintre bonduri si [[actiuni]] este la maximul ultimului an si jumatate, explica Bloomberg. Indicele DAX al bursei de la Frankfurt a incheiat saptamana trecuta la minimul ultimelor treiu luni. Acestea sunt vesti cat se poate de rele pentru legendarii exportatori nemti ca BMW si Daimler. Actiunile acestor producatori auto au pierdut 10% din valoare din martie. Ei sunt afectati intrucatva si de revenirea euro. Ieri, DAX a inregistrat o revenire usoara. „Este destul de dificil sa ignori prabusirea bondurilor germane. Pietele cer perfectiune. Aproape ca poti considera situatia ca una de genul de la «ieri erou, azi nimic»“, a afirmat Michael Kapler, analist la Mittelbran­denburgische Sparkasse. Printre factorii care au dus la explozia yieldurilor analistii mentioneaza ingrijorari privind chiar lipsa de obligatiuni germane de pe piata (o piata nelichida, in care cererea este mai mare decat emisiunile noi), ceea ce creeaza deficiente structurale, si teama de retragerea timpurie de catre BCE a programului de achizitii de active.  Ceva este putred in sistemul bancar Agentia de rating Standard & Poor's a retrogradat ieri calificativul Deutsche Bank, cea mai mare banca germana, la „BBB“, si perspectiva ratingului Commerzbank la „negativa“ considerand ca sprijinul guvernamental pentru aceste institutii financiare este incert. Odata cu bancile germane, S&P a retrogradat si cateva banci britanice. Deutsche Bank se chinuie sa-si spele imaginea patata de diferite fapte ilegale. Directorii executivi Anshu Jain si Juergen Fitschen au demisionat saptamana trecuta, noteaza Financial Times. Marti, sediul de la Frankfurt a fost perchezitionat de procurorii germani care cautau dovezi despre tranzactii frauduloase cu activele clientilor. Deutsche Bank se confrunta cu o profitabilitate redusa si cu un model de afaceri neadaptat conditiilor actuale. Pe langa problemele marilor banci, cele ale bancilor regionale, detinute de autoritatile locale, sunt si mai grave.  Costul muncii a crescut abrupt si erodeaza competitivitatea companiilor Costurile muncii din Germania au crescut accentuat in primul trimestru si a inceput sa afecteze marjele de profit ale companiilor. Sefii companiilor se tem ca daca trendul continua, vor pierde din competitivitate pe pietele internationale, scrie The Wall Street Journal. Costul unei ore de lucru s-a majorat cu 1,1% in primul trimestru si cu 3,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Aceasta este cea mai mare crestere anuala ancepand cu primul trimestru din 2013. „Vremurile cresterilor ultramici ale salariilor s-au dus“, iar cea mai mare economie europeana ar putea sa plateasca scump in cativa ani, crede Joerg Kraemer, economist-sef la Commerzbank. Reformele cuprinzatoare implementate in anii 2000 pe piata muncii au transformat Germania din „omul bolnav“ al Europei intr-un stat model. Germania are acum cel mai redus somaj din Europa, iar cresterea lenta a salariilor cuplata cu programul flexibil de lucru au ajutat economia sa iasa rapid din recesiunea din 2009. Aceste evolutii au incurajat marile sindicate sa ceara salarii mai mari in pofida ratelor foarte reduse ale inflatiei. Sindicatele si-au intarit cererile cu greve si proteste de amploare care au perturbat afacerile si comertul in ultimele luni. Luni, postasii au inceput o greva deschisa dupa sase runde de discutii legate de salarii care s-au incheiat fara rezultate. Salariile brute din primul trimestru sunt cu aproape 3% mai mari decat in urma cu un an. Preturile au ramas la fel.