Din punctul de vedere al lichiditatii, Bursa locala este printre cele mai putin atractive - 14 iunie 2011

Versiunea din 7 noiembrie 2024 09:17, autor: 127.0.0.1 (discuție) (The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Varsovia conduce topul regional, iar Budapesta este peste BVB, in pofida dimensiunii mai mici a economiei In contextul in care oferta de titluri disponibile la tranzactionare este relativ redusa, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) isi mentine lichiditatea scazuta, depasind doar piete precum Bratislava, Sofia, Ljubliana, Cipru, Luxemburg si Malta, reprezentante ale unor economii mult mai mici decat economia romaneasca. Un exemplu poate fi Bursa de la Budapesta - mult mai lichida decat BVB, chiar daca valoarea economiei este mai mica, in termeni nominali. Bursa de la Varsovia egaleaza, la nivelul lichiditatii, pietele dezvoltate, fiind liderul topului din Europa de Est. Oferta redusa si putin atractiva de instrumente financiare disponibile la tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti este, dupa parerea multor analisti, unul dintre punctele slabe ale pietei locale de capital. Acest fapt contribuie la existenta unei piete bursiere putin lichide, facand-o usor de ocolit de catre investitorii straini. In intervalul ianuarie-mai 2011, valoarea tranzactiilor cumulate cu actiunile listate la BVB a ajuns la 842,8 milioane de euro, luand in considerare atat transferurile cu titluri apartinand emitentilor autohtoni, cat si pe cele cu actiuni Erste Bank. O mare parte a acestor tranzactii se datoreaza introducerii la tranzactionare a Fondului Proprietatea, in luna ianuarie, avand in vedere ca in primele cinci luni ale anului trecut lichiditatea pietei autohtone era de numai 320 de milioane de euro. Realizand o analiza comparativa la nivel european, se observa ca lichiditatea Bursei de la Bucuresti in primele cinci luni ale acestui an depaseste doar rulajele consemnate de piete de capital ale unor economii mult mai mici decat cea roma­neasca, precum Bratislava, Sofia, Ljubliana, Cipru, Luxemburg si Malta. Cea mai lichida dintre aceste piete este cea din Ljubliana, care a inregistrat in primele cinci luni ale anului un rulaj de 190,5 milioane de euro, de 4,4 ori mai redusa decat cea a BVB. Insa volumul de tranzactionare nu este neaparat corelat cu marimea economiei, avand in vedere ca Bursa din Slovacia nu este cea mai lichida, in pofida faptului ca dispune de cea mai mare economie dintre statele mentionate, cu un Produs Intern Brut (PIB) nominal de aproape 66 de miliarde de euro in 2010, aproximativ jumatate din cel inregistrat anul trecut in Romania, de aproape 122 de miliarde de euro. Polonia, liderul din Europa de Est Din randul fostelor tari comuniste din regiunea Europei Centrale si de Est, Polonia se remarca detasat, atat in ceea ce priveste lichiditatea pietei bursiere, dar si economia in ansamblul sau. Astfel, Bursa de la Varsovia, devenita una dintre principalele piete de capital din Europa de Est, a avut in primele cinci luni un rulaj de aproape 27 de miliarde de euro, dublu fata de cel consemnat pe piata de la Viena, unde lichiditatea s-a ridicat la 13,66 miliarde de euro. Pe de alta parte, Ungaria are o piata de capital mult mai lichida decat cea romaneasca, consemnand un rulaj de 6,15 miliarde de euro in intervalul ia­nuarie-mai din acest an, in pofida faptului ca economia tarii vecine este mai mica decat cea autohtona, cu un PIB nominal de aproximativ 97,3 miliarde de euro anul trecut. Totodata, Bursa din Praga a avut, in intervalul analizat, un rulaj de peste opt ori mai mare decat piata de la Bucuresti, in conditiile in care anul trecut Cehia a avut un PIB de aproximativ 145 de miliarde de euro, cu numai 18,8% mai mare decat cel inregistrat in Romania. Raportarea la marile piete europene este de prisos Din moment ce prin comparatie cu bursele provenind din tarile vecine in curs de dezvoltare piata romaneasca de capital are o lichiditate de cateva ori mai mica, raportarea la marile burse europene nu-si gaseste sensul. La nivel european, in perioada ianuarie-mai, cel mai mare rulaj a fost inregistrat pe NYSE Euronext, care include bursele din Amsterdam, Bruxelles, Lisabona si Paris. Cumulat, cele patru piete au avut o lichiditate de peste 672 de miliarde de euro, fiind urmate de Deutsche Börse, al carei rulaj s-a ridicat la 534,44 miliarde de euro. Cele doua piete corespund si celor mai mari economii europene, in conditiile in care PIB-ul cumulat al tarilor membre NYSE Euronext s-a ridicat la 2.976,5 miliarde de euro in 2010, iar in Germania activitatea economica a cumulat 2.500,98 miliarde de euro. Pe de alta parte, grupul de burse spaniole BME a avut un rulaj de 394,56 miliarde de euro, in conditiile in care PIB-ul cumulat al statelor membre s-a situat la 1.063,5 miliarde de euro.