Protectia investitorilor si statutul RASDAQ, printre slabiciunile pietei de capital - 24 februarie 2011

Legislatia ambigua alaturi de incertitudinea privind statutul pietei RASDAQ, infiintata in anul 1996 prin privatizarea in masa a peste 4.000 de companii, dar care nu functioneaza in prezent ca piata reglementata, expun investitorii riscurilor de abuz de piata. "Alaturi de predictibilitate pentru piata de capital, ar trebui sa se vorbeasca mai des si despre credibilitate. E o serie de aspecte prost rezolvate in legislatie care permit transferul capitalurilor in alte parti. Piata RASDAQ are un statut incert si nu suficient de clar. Nu inteleg de ce ezita Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare sa dea un raspuns transant in ceea ce priveste piata RASDAQ, in conditiile in care a crescut numarul de semnale de alarma din partea investitorilor si organelor de ancheta", a spus Gheorghe Ciobanu, profesor doctor la Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, Cluj-Napoca. Problematica pietei RASDAQ a starnit discutii aprinse in ultimii trei ani pe piata de capital, principalele semne de intrebare legate de masura in care piata poate fi sau nu considerata reglementata. Absenta unei pozitii ferme din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare a adancit si mai mult confuzia. Companiile tranzactionate pe o piata reglementata se supun unor reglementari foarte stricte privind obligatiile de raportare si de transparenta, iar investitorii sunt protejati de abuzuri si manipulari prin legea pietei de capital. Putine companii dintre cele 1.600 ramase la tranzactionare pe piata RASDAQ respecta regulile de raportare si transparenta la nivelul de piata reglementata. Avocatii trag insa un semnal de alarma ca incertitudinile alunga investitorii de pe pietele de capital. "Niciun investitor nu va veni pe piata daca nu stie care-i sunt drepturile in raport cu autoritatile statului sau atat timp cat o autoritate spune ca o anumita actiune este legala, iar alta autoritate spune ca este ilegala", a spus Diana Ionescu, avocat specializat in drept penal privind piata de capital. Ea crede ca rolul CNVM trebuie consolidat. "CNVM este singura autoritate de specialitate si trebuie sa devina foarte puternica. Poate deveni daca este credibila si aplica reguli clare. Este necesara de asemenea specializarea autoritatii care decide inceperea urmaririi penale in cazul infractiunilor legate de piata de capital si a instantei care judeca aceste cauze", a precizat Ionescu. "Cel mai important aspect pentru seriozitatea unei burse este claritatea regulilor. Ambiguitatile din legislatie tin departe investitorii mari, de care are nevoie Bursa de la Bucuresti. Sanctiunile privind pedepsirea abuzurilor de piata se aplica doar pe piata reglementata, insa piata RASDAQ nu poate fi socotita piata reglementata, astfel ca investitorii care investesc in actiuni tranzactionate pe aceasta piata se expun unor pericole", a conchis avocatul Florin Plopeanu. Dupa doi ani de dezbateri, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare alaturi de Bursa de Valori Bucuresti au gasit o solutie la problema pietei RASDAQ: transferul companiilor lichide si transparente pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti, restul urmand a se tranzactiona pe sistemul alternativ al Bursei. Transferul pe Bursa de la Bucuresti sau pe sistemul alternativ de tranzactionare este posibil doar cu acordul emitentilor, mai exact al actionarilor companiilor. "Zece companii se vor transfera de pe piata RASDAQ pe Bursa de la Bucuresti si mai purtam discutii cu alti 25-30 de emitenti", a spus Valentin Ionescu, directorul general al Bursei. Recent, producatorul de medicamente Ropharma s-a transferat de pe piata RASDAQ la prima categorie a Bursei, in scurt timp urmeaza sa intre la tranzactionare pe Bursa si actiunile companiei de constructii Concefa.