Investitorii straini aveau 20,7 mld. lei plasati in titluri de stat romanesti in S1 - 19 august 2016

INTRĂRILE de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat au ajuns la sfârşitul primului semestru la 20,7 mld. lei, ponderea deţinerilor nerezidenţilor în totalul portofoliului de datorie publică internă fiind de 17,2%.Plasamentele nerezidenţilor în titluri de stat româneşti sunt la un nivel comparabil cu cel de la jumătatea anului trecut şi în uşoară scădere faţă de sfârşitul anului 2015. La fina lul;lyna{uk2015? investitori s'tîfciifa'aVeiu in portofoliu de titluri de stat de 20,8 mîd. lei (17,6%).în statisticile aferente lunilor iulie şi august am putea să vedem o creştere a ponderii deţinerilor nerezidenţilor în condiţiile în care s-a intensificat interesul de cumpărare al investitorilor străini pentru titlurile româneşti, în căutarea unor randamente mai în jurul a 17% Băncile au aproape Evoluţia ponderii deţinerilor de titluri jumătate totalul portofoliului de datorie publică internă (%) 22 20 18 16 14 12: 10 8 P r L mŚ s rsi T rC / f w 1 f 1 dec, '09 dec, '10 dec, '11 dec, '12 dec, '13 dec, '14 dec, '15 mart ,'16 iun, '16 Structura deţinerilor de titluri de stat denominate în lei şi euro emise pe piaţa internă la sfârşitul primului semestru din 2016(%) Depozitarul Central 0,3%.Sistemul bancar 49,3% Clienţi nerezidenti 17,2% ridicate, după anunţul rezultatelor referenifiimftliţi din Marea Britanic diaultima parte ' a lunii iunie.Portofoliul de titluri de stat în lei aparţinând nerezidenţilor era în iunie de aproape 19,9 mld. lei, iar titlurile denominate în euro emise pe piaţa internă au ajuns la 180,7 mii.euro, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor. Din totalul titlurilor de stat denominate în lei, străinii aveau în iunie o pondere de 17,7% din total, iar deţinerile nerezidenţilor de instrumente în euro emise local au ajuns la 10,6% din totalul de 1,7 mld. euro.Băncile locale sunt în continuare principalul deţinător de titluri de stat, cu o pondere de 49,3%, în timp ce investitorii rezidenţi aveau după primele şase luni din 2016 peste 33% din total. Portofoliul de titluri de stat emise pe piaţa internă totaliza la finele primului semestru 120,2 mld. lei, iar datoria publică totală era în iunie de 318,5 mld. lei, apropiindu-se de 42% dinPIB. La nivel european, băncile din România au continuat să aibă cea mai mare expunere faţă de stat, cu o pondere de aproximativ 20% din total active, de cinci ori mai mare decât nivelul existent înainte de izbucnirea crizei economice mondiale. Activele sectorului bancar au depăşit anul trecut 377 mld. lei, iar în primul trimestru erau de 370,2 mld. lei.Până în 2009, expunerea băncilor pe titluri de stat a fost în jurul a 5% din total active, în 2010 a urcat spre 10%, iar tendinţa de crejteş i corjtituiat, jbqnderea fiind înce- * pând cu aiul 2012 peste pragul de 15%. în primăvara anului 2013 a fost atins un vârf istoric de aproape 30% din totalul portofoliului de datorie publică internă. Un stimul important pentru saltul spectaculos înregistrat în 2013 a fost includerea obligaţiunilor suverane româneşti în indici foarte vizibili prin caie Barclays şi JP Morgan monitorizează pieţele emergente. Astfel, a fost extinsă gama de investitori care s-au simţit încurajaţi să aloce fonduri pentru plasamente pe titlurile în lei.în 2014 România a revenit la calificativul 'investment grade" de la toate cele trei mari agenţii de rating - Standard & Poor's (S&P), Moody's şi Fitch -, având pe linie şi perspectivă 'stabilă". Teoretic, un calificativ mai bun poate să se reflecte într-o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, în prime de risc de ţară mai scăzute, adică în costuri de finanţare de pe piaţă mai mici. Un rating mai bun poate să atragă şi investitorii mai precauţi, respectiv fonduri care nu pot să îşi plaseze banii în ţările cu rating 'junk".Pieţele externe nu se mai uită la România ca la un plasament cu grad ridicat de risc, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor fiind în scădere, la minime istorice, to jur de 100 de fpuncte de bază, după anii de criză în care CDS-urile României urcaseră exploziv şi la peste 700 de puncte de bază.