Este 2016 anul cand lumea va reintra in criza? Ce ne spun prabusirea bursei din China si ieftinirea petrolului - 11 ianuarie 2016

Unii vad prabusirea bursei din China drept un simptom al prosperitatii clasei de mijloc. Altii, in schimb, au o viziune mai sumbra, iar daca acestia au dreptate, amenintarea la adresa economiei mondiale este reala, releva o analiza a The Guardian. Rar au mai avut pietele financiare parte de un inceput de an atat de traumatizant. Bursele s-au prabusit, pretul petrolului a atins cel mai scazut nivel din 11 ani, tranzactiile de pe bursa chineza au fost suspendate de doua ori, iar Banca Mondiala a avertizat ca ne-ar putea paste o „furtuna perfecta“. Pe acest fundal, premierul britanic si-a exprimat in mod public temerile conform carora Marea Britanie are in fata un „cocktail de amenintari“. Pe langa cele 2.000 de miliarde de dolari „sterse“ de pe pietele mondiale de actiuni, nord-coreenii au sustinut ca au testat cu succes o bomba cu hidrogen, iar relatiile dintre Arabia Saudita si Iran s-au deteriorat semnificativ. Aparent, nu pare sa existe motive pentru care pietele la nivel mondial sa ramana sub presiune. Cresterea preturilor petrolului este asociata in mod traditional cu recesiuni, astfel incat o scadere de peste doua treimi a costului titeiului ar trebui, logic, sa fie benefica pentru cresterea economica. In plus, s-ar putea ca perspectivele sumbre privitoare la China sa fie exagerate. Daca economia s-ar raci mai rapid decat se doreste, Beijingul are suficienta putere pentru a evita o aterizare dura. Haosul de pe bursa chinezeasca trebuie pus in perspectiva. Numai cei bogati „joaca“ pe bursa chinezeasca, iar activitatile acestora nu au un impact semnificativ asupra investitiilor companiilor. Managerul de fonduri american Blackrock ramane optimist cu privire la perspectivele acestui an, asemanand evenimentele din ultima saptamana cu perioada scurta de turbulente din luna august a anului trecut, si nu ca inceputul unei crize. „Per ansamblu, economia americana este intr-o stare destul de buna (cu exceptia sectorului manufacturier), iar conditiile economice din Europa se imbunatatesc si ele. Declinurile de pe aceste piete sunt mai degraba o chestiune de incredere“, se arata intr-un raport al Blackrock. Exista, totusi, o interpretare diferita, mult mai intunecata, a evenimentelor de saptamana trecuta, care incepe si se termina cu China. Cresterea rapida a celei de-a doua mari economii a lumii a contribuit la evitarea unei a doua Mari Crize in 2008-2009, insa pretul platit a fost unul mare. China si-a cheltuit „cu generozitate“ banii publici, adesea pe proiecte fara rost, si prin ieftinirea creditului a declansat un boom al sectorului proprietatii. A avut loc o alocare gresita a capitalului la o scara uriasa, rezultand in blocuri de birouri goale si fabrici neproductive. Laura Eaton de la Fathom Consulting spune ca Beijingul a apasat pe butonul de panica. „In opinia noastra, seria continua de masuri de stimulare la care a recurs guvernul chinez pur si simplu evidentiaza nelinistea acestuia. China sufera o aterizare dura.“ Eaton se asteapta ca banca centrala a Chinei sa-si devalorizeze moneda agresiv in urmatoarele luni. Impactul ar fi inundarea economiei mondiale cu bunuri chinezesti la preturi scazute, ceea ce va genera noi presiuni asupra tarilor in curs de dezvoltare rivale si va transforma inflatia ultrascazuta in deflatie clara in vest. Toate acestea se vor intampla intr-un moment in care alte banci centrale si ministere de finante nu mai dispun de prea multa munitie. Dupa aproape sapte ani de eforturi de redresare dupa criza din 2008, ratele dobanzii din lumea dezvoltata de-abia depasesc zero, iar refacerea finantelor publice ramane o sarcina neterminata. Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar International, declara saptamana trecuta ca economia mondiala va ramane fragila in 2016. Aceasta a atras atentia asupra probabilitatii existentei unei “divergente in crestere” la nivelul politicii monetare in tarile dezvoltate. In trecut, aceasta discrepanta a generat probleme pe piete. Lagarde a anticipat de asemenea ca efortul Chinei de a-si reechilibra economia catre cheltuielile consumatorilor dinspre exporturi va fi unul dificil, ducand la o cerere scazuta pentru materii prime. Presiunile asupra producatorilor de materii prime sunt deja evidente. Deci, ce se va intampla daca prima saptamana a noului an se dovedeste a fi mai mult de o criza temporara? Ce va urma? Noi masuri de relaxare cantitativa? Rate negative ale dobanzii? Nimeni nu stie cu adevarat. China si-a cheltuit „cu generozitate“ banii publici, adesea pe proiecte fara rost, si prin ieftinirea creditului a declansat un boom al sectorului proprietatii