Anul 2015 va fi cel in care dolarul va domina euro, Wall Street-ul isi va continua marsul, iar razboiul petrolului se va termina - 05 ianuarie 2015

Anul acesta va fi cel in care zona euro va intra, in lipsa de alte optiuni, in razboiul valutar al deprecierii monedelor pornit de marile economii in timpul crizei economice mondiale. Bursele de pe Wall Street, care dau tonul pietelor internationale, vor creste energizate de intarirea economiei americane, iar razboiul pretului petrolului, declansat de marii exportatori, si cel economic dintre Occident si Rusia ar trebui sa aduca primele victorii, sau infrangeri. *Slabiciunile economiilor zonei euro imping euro spre paritate cu dolarul Euro, moneda unica a zonei euro, a incheiat anul trecut cu cel mai mare declin din 2005 fata de dolar si a inceput noul an la minimul ultimilor patru ani in raport cu moneda americana. Analistii cred ca euro isi va continua deprecierea spre niveluri nemaivazute din 2003 sau chiar spre paritate fata de dolari, iar o moneda slaba este esentiala pentru eforturile Bancii Centrale Europene de a readuce pe crestere economia zonei euro, una dintre cele mai mari din lume si principala piata de desfacere pentru exporturile Romaniei. Media estimarilor unor analisti intervievati de Bloomberg plaseaza euro la 1,18 dolari pe unitate la sfarsitul acestui an. Moneda unica a marcat vineri, ultima zi de tranzactionare a saptamanii trecute, minimul ultimilor patru ani in raport cu dolarul, de 1,2004 dolari pe unitate. Euro a "picat" cu 12% in 2014. Economistii bancii americane Citibank cred ca decalajul dintre politicile monetare si starea economiilor Statelor Unite si Europei va face ca dolarul sa se apropie de paritate fata de euro. Ei au calculat ca euro poate ajunge la doar 1,10 dolari pana in septembrie anul viitor si ca poate chiar cobori sub paritate, la 0,99 dolari, in 2016, ceea ce ar fi o premiera dupa decembrie 2002, potrivit The Telegraph. Si strategii valutari au bancii olandeze ABN Amro au prognozat ca euro va ajunge la paritate cu dolarul in 2016. *Pretul petrolului se va stabiliza si va sta multi ani sub 100 de dolari pe baril Dupa ce a fluctuat anul trecut in jurul pragului de 100 de dolari pe baril, cu maximul de 110 dolari pe baril atins in luna iunie, pretul petrolului Brent, una din referintele pentru pietele internationale, a ajuns vineri la 56,5 dolari barilul. Titeiul destinat pietei americane se tranzactiona cu 52,7 dolari pe baril. Agentia americana pentru Informatii in domeniul Energiei estima in decembrie o cotatie medie a Brentului in 2015 de 68 de dolari pe baril, mult sub cea de 83 de dolari pe baril anuntata in noiembrie. Diferenta mare subliniaza cat de dificile sunt predictiile pe o piata atat de volatila cum este cea a petrolului in prezent. Cert este ca actualele cotatii sunt sub pragul de break-even, la care bugetul sta in echilibru, in cazul tuturor marilor exportatori de petrol. Cele mai evidente cauze ale scaderii dramatice a preturilor sunt cererea redusa, in contextul in care multe economii mari nu si-au revenit complet din criza, si supraproductia. Unii observatori spun ca tarile membre ale OPEC si mai ales Arabia Saudita produc in exces pentru a-si creste cota de piata in SUA si pentru a testa rezistenta companiilor petroliere de acolo, iar SUA pentru a subrezi economia Rusiei, dependenta de veniturilor generate de petrol si gaze naturale, si pe cea a Iranului. In aceste conditii, unii analisti cred ca preturile nu vor mai putea scadea mult, dar nici reveni prea curand la maximele de anul trecut. Petrolul este foarte aproape de pragul de jos. Fiind cea mai fluida materie prima, petrolul se poate autoajusta si de aceea veteranii de pe piata nu sunt foarte ingrijorati de preturi, a spus Kent Moors, analist la Money Morning. *Putin va ceda, dar cu capul sus, presiunilor Occidentului De la 1 ianuarie a intrat in vigoare tratatul care da viata Uniunii Eurasiatice, replica Rusiei la presiunile de extindere spre est a Uniunii Europene. Din proiectul rusesc fac parte, in afara de Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan si va intra anul acesta Kirgizstan. Vladimir Putin, presedintele Rusiei, ar fi vrut in uniune si Ucraina, Moldova si Georgia, insa aceste state au preferat sa iasa din sfera de influenta ruseasca si sa se apropie in schimb din UE. De aici si conflictul economic si politic dintre Rusia si tarile occidentale, o confruntare care slabeste rapid economia ruseasca prin blocarea accesului companiilor rusesti la finantare in euro si dolari, reducerea veniturilor din petrol si gaze naturale, deprecierea dramatica a rublei si o hemoragie cronica de capital. O economie ruseasca subreda, cu puterea de cumparare a populatiei mult redusa, este clar ca nu este in interesul tarilor partenere din Uniunea Eurasiatica, care se pot retrage din proiect, ceea ce ar fi o lovitura dura data imaginii de lider al unei superputeri pe care Putin incearca sa si-o construiasca. De asemenea, reducerea puterii de cumparare si disiparea efectelor propagandei rusesti ar putea "trezi" populatia din Rusia, care ar putea reactiona asa cum au facut anul trecut protestatarii din Kiev: lupte de strada cu fortele de ordine pana la alungarea regimului oligarhist. Totodata, Putin nu pare dispus sa sustina un conflict armat deschis in Ucraina, ceea ce este sugerat de tacticile subversive din estul Ucrainei si lipsa unor cuceriri teritoriale strategice prin lupta in Ucraina. De cealalta parte, pentru companiile din UE Rusia este o piata uriasa, vitala pentru cresterea afacerilor lor, si de aceea prabusirea economiei rusesti nu este in interesul lor si implicit in cel al guvernelor lor, care se lupta la ele acasa cu propriile probleme economice. In aceste conditii, 2015 va aduce, probabil, compromisuri intre puterile "beligerante", Rusia si UE. *Wall Street-ul isi va continua marsul, dar ar putea intra pe un teritoriu periculos Anul 2014 a fost un an cu performante peste medie pentru actiunile cotate la bursele americane, iar analistii spun ca urcusul Wall Street-ului, care dureaza deja de aproape sase ani, va continua si in 2015, dar cu un ritm mai lent. Indicele S&P 500, una dintre principalele referinte ale burselor de actiuni de pe Wall Street, a crescut in 2014 cu peste 11%, aproape de doua ori mai rapid decat estimarea medie a analistilor de la inceputul acelui an. Actiunile cuprinse in acest indice au adus un randament de 14%, dar sub cel de 32% din 2013, potrivit Fox Business. Analistii se asteapta ca anul acesta S&P 500 sa urce cu cel mult 8%, ajutat mai ales de companiile multinationale, care vor beneficia de pe urma consolidarii cresterii economiei americane. Potrivit zodiacului chinezesc, 2015 este anul oii, un animal considerat bland si calm. Prognozele noastre privind piata se potrivesc acestei descrieri. Ne asteptam la cresteri modeste, atat pentru actiuni cat si pentru obligatiuni, insa nu fara hopuri, spun analistii de la Bank of America Merrill Lynch. Insa unii observatori indeamna la prudenta. Aceasta perioada incepe sa semene mult cu sfarsitul anilor 90, cand pe piete au aparut bule speculative care s-au spart formand ceea ce este cunoscut drept Crahul Dotcom, spune Jack Ablin, analist la BMO Private Bank. Ca si la sfarsitul anilor 90, in prezent preturilor materiilor prime sunt la niveluri reduse, dolarul se intareste, economia americana este mai robusta decat cea a restului lumii, iar piata este inundata de capital strain, a explicat Ablin, citat de CNBC. In aceste conditii, bursele americane pot intra in 2015 pe teritoriul bulelor speculative, a avertizat el. *Quantitative Easing in stil european Presedintele Bancii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, a inceput anul 2015 declarand intr-un interviu pentru publicatia germana Handelsblatt ca pericolul deflatiei in zona euro nu poate fi exclus, ceea ce a intarit asteptarile ca BCE va lansa curand noi arme de politica monetara precum printarea de euro pentru achizitia de obligatiuni suverane, asa cum a facut de la inceputul crizei si pana anul trecut Rezerva Federala americana. Daca pana la interviu ar mai fi fost dubii ca BCE se va implementa propriul program de quantitative easing (QE) anul acesta, poate chiar in primele luni, unul dintre membrii boardului institutiei a facut tot ce a putut pentru a elimina. Intr-un interviu inregistrat la inceputul lunii decembrie, dar publicat de BCE la sfarsitul lunii, Peter Praet a facut clar ca institutia sa este hotarata sa cumpere obligatiuni suverane pentru a mari lichiditatea din zona euro. Argumentele sale sunt ca inflatia slaba si cresterea economica anemica tind sa devina noul normal si ca BCE are "obligatia" de a se asigura ca rata inflatiei atinge tinta de 2%, scrie The Wall Street Journal. Avand in vedere ca masurile implementate pana acum sunt fie insuficiente, fie ineficiente, BCE a ramas cu putine optiuni pentru a-si realiza obiectivul de a-si mari bilantul de active si pasive in efortul de a pompa lichiditate in economia zonei euro. Mai important, Praet a sugerat ca BCE este hotarata sa nu se impotmoleasca in negocieri politice cu guvernele din regiune in privinta limitelor QE.