Paradoxul investitorilor in fonduri mutuale: prea fricosi cand dobanzile scad, prea increzatori cand bursa se pregateste sa cada - 14 iunie 2011

Un leu puternic si actiuni cu randamente de pana la trei cifre in primele cinci luni din an au implinit visele multor investitori, mai putin insa pe cele ale investitorilor din fondurile mutuale care au fost luati prin surprindere de aprecierile cotatiilor, dar si de intarirea monedei nationale. Consultantii spun ca frica de risc si veniturile mici ii tin pe investitorii in fonduri departe de oportunitatile din piata. In primele cinci luni din an, fondurile monetare in euro au fost cele mai atractive din randul fondurilor mutuale, atragand de la investitori intrari nete totale de 347 mil. lei. Din fondurile de actiuni, investitorii au retras 3 milioane de lei. Intrarile consistente de bani raportate de fondurile monetare au avut loc in contextul in care in primele cinci luni din an moneda nationala s-a apreciat fata de moneda europeana, iar pe bursa, o serie de actiuni au supraperformat inregistrand cresteri puternice, in timp ce dobanzile oferite de banci la depozite au continuat sa scada. Companii mari de pe Bursa precum Petrom, BRD, cele cinci SIF-uri au inregistrat aprecieri de peste 10% in primele cinci luni, in timp ce altele, mai putin lichide, au castigat si 390% cum este cazul combinatului Oltchim in contextul unor tranzactii incheiate de fonduri de investitii. Distributia intrarilor nete pe categorii de fonduri arata ca investitorilor le este in continuare frica sa riste si prefera sa isi conserve capitalul, chiar daca pierd oportunitati pe termen scurt aparute fie pe piata de actiuni, fie pe cea a instrumentelor cu venit fix. "Investitorii nu sunt foarte entuziasmati sa castige din nou bani. Chiar daca dobanzile la depozite au scazut si astfel potentialul de castig al fondurilor monetare s-a redus vizibil, iar inflatia roade din randamente. Investitorii in fonduri prefera un castig mic decat o pierdere. Profilul acestora s-a schimbat dramatic in ultimii ani, majoritari fiind cei care prefera sa isi protejeze economiile", a spus Mukul Pal, director executiv la firma de consultanta Orpheus Capitals. Desi in ultimele 12 luni, cele mai mari randamente au fost obtinute de fonduri cu actiuni in portofoliu, iar moneda nationala a castigat 16 bani in raport cu moneda europeana, investitorii nu au fost impresionati si au preferat fondurile monetare in euro. Pe locul doi in topul preferintelor se situeaza fondurile monetare in lei cu intrari nete de 222 milioane de lei, urmate de fondurile de obligatiuni cu 180 milioane de lei atrase in cinci luni. Apetitul ridicat al investitorilor pentru fonduri in euro nu reflecta neaparat o strategie de investitii in valute cat o lipsa de incredere in moneda nationala, considera Mukul Pal. Pe de alta parte, Iulian Panait, presedintele companiei de consultanta KTD Invest, este de parere ca sumele intrate in fonduri reflecta mai putin preferint ele investitorilor cat pe cele ale distribuitorilor de fonduri. "Marii actori de pe piata fondurilor mutuale promoveaza in retele de distributie in special fonduri monetare. Pe orice piata, clientul cumpara in functie de propriile nevoi, dar mai ales in functie de ceea ce este promovat la un moment dat", a afirmat Panait. Cei mai mari administratori de pe piata fondurilor mutuale sunt Erste, Raiffeisen si BRD, grupuri financiare cu o retea dezvoltata de distributie in teritoriu, prin unitatile bancilor-mama. Fondurile administrate de societatile acestor grupuri au atras cele mai mari sume de la investitori. Fondul monetar in euro Raiffeisen Euro a atras de la investitori 175,8 milioane de lei in primele cinci luni, cei mai multi bani din randul celor 58 de fonduri, pe locul secund situandu-se fondul denominat in lei Raiffeisen Monetar. BCR Obligatiuni ocupa locul al treilea cu intrari nete de 165,3 milioane de lei. Preferinta investitorilor pentru plasamente conservatoare asa cum sunt fondurile monetare este o reactie normala, spun consultantii, avand in vedere ca Bursa a avut o evolutie plata anul trecut, iar pierderile cauzate de criza sunt inca vii in memoria investitorilor. Consultant ii atrag insa atentia ca problema cu care se confrunta piata fondurilor mutuale nu este atat frica de risc a investitorilor cat lipsa de diversificare a plasamentelor si polarizarea pe o singura categorie de fonduri. "Cand sunt increzatori, romanii investesc in fonduri de actiuni, iar atunci cand le este frica, investesc in fonduri monetare, nu prea exista cale de mijloc. O diversificare a plasamentelor pe mai multe categorii de fonduri le-ar aduce acestora o rezistenta mai buna la criza si i-ar face partasi si la oportunitatile aparute pe termen scurt. Veniturile romanilor sunt insa mici si nu permit o diversificare pe mai multe categorii de fonduri", a spus Panait. Distributia investitorilor pe categorii de fonduri este relevanta. Din totalul de 232.406 de investitori, mai mult de jumatate isi tin economiile in fonduri monetare denominate in lei si euro, alti 40.000 in fondurile de obligatiuni. Un numar de 52.466 de investitori sunt clienti ai fondurilor diversificate, in timp ce doar 12.129 de investitori sunt clienti ai fondurilor de actiuni. Actuala structura a pietei este opusul imaginii pe care piata o avea in 2007, inainte declansarii crizei financiare. In mai 2007, fondurile de actiuni se bucurau de cel mai numeros portofoliu de clienti, respectiv 16.000, in timp ce in fondurile monetare investeau de patru ori mai putin investitori. Nici dupa aproape trei ani de la prabusirea burselor, fondurile de actiuni nu au reusit sa recastige increderea investitorilor si nici sa revina la portofoliul de clienti de dinaintea crizei. Pe de alta parte, fondurile monetare au castigat in ultimii patru ani peste 100.000 de noi clienti. Acestia provin din randul clientilor bancilor, care au schimbat plasamentele in depozite bancare pe cele in fonduri monetare. Exodul investitorilor in fonduri conservatoare este motivat si de faptul ca in ultimii trei ani randamentele fondurilor monetare si de obligatiuni sunt mult peste cele ale fondurilor de actiuni. Toate fondurile de actiuni raporteaza pierderi pe ultimele 36 de luni (mai 2011/mai 2008), cu un maxim de minus 58% raportat de fondul de actiuni Omninvest. Cel mai ridicat randament raportat de un fond conservator in ultimele 36 de luni este de 42%, performanta atinsa de fondul Certinvest Obligatiuni.