Misu Negritoiu, presedintele ING Bank, a acceptat sa preia conducerea ASF, un scaun de care nimeni nu voia sa se atinga. Cele mai arzatoare zece probleme de pe agenda viitorului presedinte al ASF - 27 martie 2014

Misu Negritoiu, presedintele ING Bank si unul dintre cei mai titrati bancheri din Romania, a fost nominalizat de primul-ministru pentru functia de presedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), post echivalent pe pietele financiare (asigurari, piata de capital si pensii private) cu cel al lui Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Mandatul nu va fi deloc usor avand in vedere criza de credibilitate in care se afla ASF la doar un an de la infiintare. Pentru nominalizarea viitorului presedinte al ASF, premierul Victor Ponta s-a sfatuit cu Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, care l-a acceptat pe Misu Negritoiu, chiar daca acesta a fost printre putinii bancheri care au avut curajul de-a lungul anilor sa critice politica monetara dusa de Banca Nationala. Intr-un interviu acordat ZF in urma cu doi ani, Negritoiu spunea ca nu se pregateste sa devina guvernator al BNR, „pentru un loc in CA al BNR iti trebuie sprijin politic, trebuie sa faci lobby, iar eu nu ma vad prea apropiat de spectrul politic“. Pentru nominalizarea in functia de presedinte al ASF, el a obtinut sprijinul premierului, liderul coalitiei la guvernare. Si pentru functia de presedinte al ASF este necesar sprijinul politic avand in vedere ca votul final se da in Parlament. Daca Parlamentul ii va valida candidatura saptamana viitoare, Negritoiu ar putea deveni corespondentul guvernatorului BNR pe pietele financiare. Un post la fel de influent avand in vedere ca ASF are in supraveghere piete in valoare de 20 de miliarde de euro (piata de capital, asigurarile si pensiile private). BNR supravegheaza banci cu active de 80 de miliarde de euro. Inainte de a anunta public nominalizarea lui Negritoiu, premierul ar mai fi incercat sa le ofere functia lui Florin Georgescu si Nicolae Danila, ambii membri in consiliul de administratie al BNR. Acestia insa au refuzat functia. Cu 17 ani de experienta ca bancher, Misu Negritoiu nu are experienta in supravegherea pietelor, insa s-a facut remarcat ca un profesionist cu o buna reputatie, cu multe contacte in business si in mediul financiar, un bancher care a cladit pas cu pas, timp de 17 ani, operatiunile in Romania ale olandezilor de la ING Bank. In prezent, ING Bank este a saptea banca dupa active din Romania. Odata validat de Parlament in functia de conducere a ASF, Misu Negritoiu va trebui sa renunte la postul de presedinte al ING Bank pe care il detine in prezent, marcand astfel o intoarcere in sectorul public dupa o cariera de aproape doua decenii ca bancher. Grupul olandez ING este cel mai mare jucator pe piata asigurarilor de viata si pe piata pensiilor private din Romania. A parasit administratia publica pentru banking Inainte de a prelua conducerea operatiunilor ING Bank in Romania, Negritoiu, acum in varsta de 63 de ani, a lucrat in administratia publica. A fost ministru de stat pentru coordonare, strategie si reforma (1992-1993), apoi consilierul presedintelui Ion Iliescu, iar timp de un an a fost deputat PSD in legislatura 1996 – 2000. In 1995 presedintele grupului ING a venit in vizita in Romania si a fost aranjata si o vizita la Palatul Cotroceni. Presedintele Iliescu era insa plecat in strainatate, asa ca Misu Negritoiu i-a tinut locul si a primit delegatia olandeza. Mai departe lucrurile s-au legat repede: Negritoiu cauta o iesire din scena politica, Van der Heijden, seful de la acea vreme al ING Romania, cauta un nume credibil, cu contacte pe piata locala, pentru investment banking, au intrat in legatura si au batut palma, a povestit Negritoiu pentru ZF. Din 1997 si pana in 2006 a urcat treapta cu treapta, de la un simplu director care s-a apucat de corporate finance alaturi de Mihaela Bitu (in prezent director general adjunct al ING Bank) si Traian Halalai (actualul pre­sedinte al EximBank) pana la sef pe wholesale banking. Si-a trecut in palmares deal-uri precum aranjarea unui credit sindicalizat pentru Petrom, eurobonduri emise de statul roman, achizitii de avioane pentru Tarom, iar mai tarziu listarea A&D Pharma la Londra in toamna lui 2006. In 2006 a avansat la pozitia de director general, in 2010 a devenit director executiv al bancii, functie in care a fost inlocuit in 2012 de polonezul Michal Szczurek. Din 2012 este presedintele ING Bank. Contre dure cu BNR pe subiectul atacului speculativ Despre cele mai grele momente din mandatul de CEO al ING Bank, Negritoiu declara intr-un interviu acordat ZF ca au fost „venirea recesiunii si dialogul cu BNR in perioada 2008 - 2009. Desigur, un episod aparte a fost atacul speculativ din toamna lui 2008. „Greseala mea a fost ca tocmai facusem anumite declaratii legate de leu, chiar daca erau doar cu titlu de opinie. In rest, nu am facut decat sa cumparam pentru clienti, ca banca in nume propriu nu am fortat pe lei, iar pe clienti nu-i poti refuza, chiar daca primesti unele indicatii in acest sens“, spunea el in 2012. Una dintre cele mai cunoscute polemici publice purtate cu BNR a fost cea legata de deprecierea leului din 2008, pe care Banca Nationala a pus-o pe seama unui atac speculativ. Intr-o opinie publicata in Ziarul Financiar din 16 mai 2013, Negritoiu critica o serie de consideratii facute de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului, in cartea sa „Politica Monetara: Ipostaze Neconventionale“, in capitolul despre „Lichiditate, atacul speculativ din octombrie 2008 si reputatia bancii centrale“. El este si un comentator activ, un lider de opinii pentru mediul financiar si de business, cu numeroase comentarii publicate in Ziarul Financiar, apreciate pentru curaj si franchete. De anul trecut, Negritoiu are propriul blog. El este si profesor universitar asociat al Facultatii de Relatii Economice Internationale din cadrul ASE Bucuresti. Are titlul academic de Doctor honoris causa al Universitatii Hertdforshire (Anglia). Conducerea mai putin politica la ASF Venirea unui bancher la sefia ASF ar fi o premiera pentru pietele financiare din Romania, in conditiile in care pana in prezent conducerile autoritatilor de supraveghere au fost puternic colorate politic. A contat mai putin experienta in piata si mai mult recomandarile de la partid in numirea fostilor conducatori ai CNVM, CSSPP si CSA. Iar acest lucru s-a vazut ca nu este cea mai buna solutie, dupa ce au izbucnit scandalurile cu Carpatica Asigurari in care au fost arestati fostul presedinte Dan Radu Rusanu si Marian Mirzac, fost membru neexecutiv la ASF, iar vicepresedintele pe asigurari Corneliu Moldoveanu este cercetat de DNA in dosarul Carpatica Asigurari. In prezent functia de presedinte al institutiei este ocupata cu mandat interimar de Daniel Daianu, prim-vicepresedinte la ASF. Mandatul interimar expira pe 3 aprilie astfel ca Parlamentul trebuie sa valideze noul presedinte pana la aceasta data. Functia de presedinte al ASF este in prezent printre cele mai bine platite: 14.000 de euro pe luna. Insa remuneratia conducatorilor ASF ar urma sa scada, dupa ce au iesit la iveala primele foarte mari, de ordinul a cateva zeci de mii de euro, incasate de conducatorii ASF in lunile noiembrie si decembrie ale anului trecut. Comisia de buget de la Senat lucreaza in prezent la modificarea legii de func­tionare a ASF si are in plan reducerea salariilor in cadrul institutiei. Luni, 31 martie, senatorii si deputatii din comisiile de specialitate il vor audia pe candidatul la presedintia ASF alaturi de candidatii care si-au depus candidatura pentru cealalta functie ramasa vacanta - membru neexecutiv in consiliul ASF. Printre cei care candideaza pentru functia de membru neexecutiv se numara si Victor Ciorbea, senator PNL si fost premier al Romaniei in perioada 1996-1998. Validarea in functie va avea loc marti, 1 aprilie, in plenul Parlamentului. Astfel, daca parlamentarii respecta calendarul, pe 1 aprilie ASF ar putea avea un nou presedinte. Aceasta ar fi cea de-a patra validare a unui presedinte ASF, la mai putin de un an de la infiintare. In celelalte trei dati, Dan Radu Rusanu a primit ok-ul Parlamentului. Institutia a fost infiintata la finalul lunii aprilie 2013 prin comasarea a trei comisii de supraveghere, CNVM, CSSPP si CSA, iar structura de conducere s-a modificat de doua ori, de fiecare data fiind redus numarul de membri neexecutivi. Scopul declarat al infiintarii ASF a fost reducerea costurilor si cresterea eficientei supravegherii pietelor financiare, insa pana acum autoritatea nu a atins niciunul din obiective. Cele mai arzatoare zece probleme de pe agenda viitorului presedinte al ASFViitorul presedinte al ASF are in fata un mandat extrem de dificil. Ziarul Financiar enumara mai jos care sunt cele mai fierbinti probleme de rezolvat pe pietele financiare: 1. Rezolvarea situatiei de la ASTRA. Cel mai mare asigurator de pe piata locala a fost pus sub administrarea speciala a KPMG, pentru ca nu si-ar fi indeplinit criteriile de solvabilitate. Presedintele ASF va trebui sa supravegheze si sa aprobe planul de redresare financiara a companiei. 2. Imbunatatirea situatiei de pe piata asigurarilor si verificarea daca companiile de asigurari au portofoliile reasigurate. Doi conducatori ai ASF, Daniel Daianu si Mircea Ursache, au declarat public ca exista nereguli si ca situatia de pe piata asigurarilor "este cangrenizata". 3. Selectia personalului ASF. Imaginea ASF a fost puternic stirbita, iar institutia decredibilizata, in urma scandalului din care a reiesit ca multi dintre angajatii ASF sunt rude cu oameni politici, fiind recomandati politic si mai putin de experienta profesionala. Noul presedinte va trebui sa faca din ASF o institutie profesionista. 4. Tinerea sub control a salariilor din institutie. Desi ASF a fost infiintata pentru a reduce costurile, angajatii si conducatori ai institutiei au avut prime de zeci de mii de euro in ultimele doua luni din 2013, preluand astfel din comportamentul fostelor comisii de supraveghere. 5. Implicarea in ridicarea celor opt bariere pentru ca piata de capital sa devina emergenta. Patru din cele opt bariere identificate de experti tin de ASF, iar piata locala de capital are nevoie de sprijnul si deschiderea ASF pentru a putea avansa intr-o liga superioara. 6. Siguranta conturilor pe bursa si protectia investitorilor. Dupa frauda de la firma de brokeraj Harinvest a iesit la iveala ca nu sunt suficiente actualele reglementari si ca investitorii sunt expusi la furturile de actiuni. 7. Colaborarea cu BNR pentru reglementarea pietei FOREX careia ii cad victima sute de investitori si care adesea este gresit luata drept piata de capital. 8. Colaborarea cu institutiile statului pentru programele de privatizari. Pentru acest an sunt programate ofertele de vanzare de actiuni la Electrica si la CE Oltenia, iar ASF va fi institutia care va avea rolul de autorizare a prospectelor de oferta si de listare. Electrica are potentialul de a fi cea mai mare oferta din istoria bursei, peste cea de 390 milioane de euro derulata in toamna anului trecut de Romgaz. 9. Clarificarea statutului pietei RASDAQ, unde sunt tranzactionate peste o mie de companii cu o capitalizare totala de 1,7 miliarde de euro. 10. Listarea secundara a Fondului Proprietatea la Londra si aprobarea modificarilor pe care actionarii le-au facut actului constitutiv si care au ramas inca neavizate.