Banca Centrala Americana ar putea dezlantui iadul pentru economiile emergente in mai putin de o saptamana - 10 septembrie 2015

In mai putin de o saptamana, boardul Rezervei Federale americane (Fed) se va intalni pentru a hotari daca institutia va incepe, pentru prima data in ultimul deceniu, sa majoreze dobanzile si sa normalizeze politica monetara in SUA. Analisti si chiar Banca Mondiala avertizeaza ca o astfel de decizie va lovi dur economiile emergente, unele deja destabilizate de prabusirea preturilor petrolului, altele de plonjonul cotatiilor materiilor prime si cea mai mare parte dintre ele de incetinirea economiei Chinei si de experimentele anterioare ale Fed. Fed risca sa declanseze "panica si confuzie" pe pietele emergente daca decide sa majoreze dobanzile in sedinta din septembrie, a avertizat, intr-un interviu acordat Financial Times, economistul-sef al Bancii Mondiale Kaushik Basu. Comentariile sale rezoneaza cu avertismentele date de Fondul Monetar International. "Economia mondiala arata atat de sifonata incat daca SUA alege sa actioneze rapid in mijlocul acestor turbulente cred ca impactul asupra economiilor emergente va fi destul de rau", a spus Basu. Cea mai mare temere este ca turbulentele din economiile emergente, care contribuie cu ceva mai putin de jumatate la economia mondiala, se vor propaga in tarile dezvoltate. "Prima a fost faza de scurgere, cauzata de incapacitatea Vestului de a genera crestere economica si de folosirea politicilor monetare experimentale, care au subminat cresterea din lumea emergenta", a explicat pentru FT Mohamed El-Erian, consilier economic al administratiei Obama si consilier economic sef al Allianz. "Faza doi este scurgerea inapoi slabiciunile pietelor emergente care perturba economiile din Vest si agraveaza problemele de acolo", a adaugat El-Erian. Problema Chinei Cea mai grava consecinta a cresterii dobanzilor in SUA va fi accelerarea iesirilor de capital din China, sursa turbulentelor globale recente. Instabilitatea celei de-a doua puteri economice mondiale s-ar putea accentua, atrage atentia David Lubin, analist la Citi. Acest risc deriva din faptul ca bancile straine s-au inghesuit sa profite de cererea pentru credite din China in ultimii sase ani. Crescand dobanzile, Fed taie sursa de finantare pentru acesti creditori. O consecinta ar putea fi ca bancile din China isi vor reduce si mai mult achizitiile de obligatiuni americane. Analistii estimeaza ca banca centrala chineza a vandut obligatiuni guvernamentale americane de peste 100 miliarde dolari pentru a sustine yuanul in timpul turbulentelor cauzate luna trecuta de decizia Beijingului de a-si devaloriza moneda. China este cel mai mare creditor al SUA. Daca Beijingul isi lichideaza activele americane, va crea probleme de finantare pentru guvernul SUA si va pune presiuni ascendente pe dobanzile de pe piata americana. Pentru multi investitori, impactul pe care il are asupra pietelor dezvoltate incetinirea Chinei si a economiilor emergente este clar: scaderea preturilor importurilor si riscurile deflationiste, reducerea cererii pentru exporturile lor si slabirea profitabilitatii companiilor europene si americane, dintre care multe se bazeaza pe tarile in curs de dezvoltare. Impactul cel mai dur il vor simti acele economii care depind de intrarile de capital pe termen scurt pentru finantarea deficitului de cont curent. Turcia, Rusia si Brazilia sunt doar cateva exemple. De asemenea, companiile din tarile emergente au acumulat datorii in moneda straina care vor deveni mai scumpe dupa deprecierea dolarului. Rezervele valutare stranse de bancile centrale ale tarilor lor le-ar ajuta prea putin in caz de probleme.Sedinta a consiliului de politica monetara al FedSedinta a consiliului de politica monetara al Fed Sunt economiile emergente deja in criza? Analistii Institutului de Finante Internationale cred ca plonjonul actiunilor si monedelor economiilor emergente din ultimul timp "a atins proportii de criza. Neil Shearing, analist la Capital Economics, spune ca aceste tari trec printr-o "criza de crestere", diferita de "socurile care s-au propagat pe pietele financiare ale lumii la sfarsitul anilor "90, avand ca efect prabusirea unor banci importante". Criza este cauzata, pe de o parte, de cererea slaba inversarea fluxurilor de capital, prabusirea preturilor materiilor prime si incetinirea cresterii creditarii -, si pe de alta parte de probleme precum alocarea gresita a resurselor in China, investitiile reduse din Brazilia si Rusia si reglementarea excesiva din India si Mexic. "Pentru David Hauner nu exista o criza a tarilor emergente atat timp cat defaulturile nu devin o ingrijorare majora. Aceste economii sunt lovite de valuri deflationiste care franeaza cresterea PIB, rezultatul fiind vanzarea actiunilor si monedelor." Blestemul banilor ieftini Si al foamei de castig rapid a actionarilorProfiturile facute de companii pe hartie multumita preturilor actiunilor rascumparate au prostit piata. Productivitatea creste lent, iar investitiile lor in active fixe este la cel mai redus nivel din ultimii 60 de ani, avertizeaza CNBC.Companiile americane - si investitorii - au la dispozitie banii ieftini oferiti de Fed, insa ele prefera sa-si rascumpere cu acesti bani actiunile. Rascumpararile au fani cu renume: veteranii investitori Carl Icahn si Warren Buffett le iubesc. Politicieni, precum Hillary Clinton, cauta sa le descurajeze pentru ca irosesc banii actionarilor pentru a imbogati cateva fonduri de hedge si investitori activisti. Unii economisti spun ca rascumpararile de actiuni reprezinta o amenintare serioasa pentru economia SUA deoarece sunt doar un pretext pentru a sustine cresterea preturilor actiunilor.Cum functioneaza rascumpararile? Simplu: companiile isi cumpara inapoi actiunile si isi majoreaza astfel "profitul pe hartie"(paper profit castig nerealizat dintr-o investitie calculat scazand din pretul de piata costul investitorului) fara a produce ceva cu valoare tangibila. Aceste manevre se inmultesc cand pe burse preturile actiunilor cresc, iar dupa Marea Recesiune bursele au fost dopate cu miile de miliarde de dolari aruncate pe piete de Fed prin programele de Quantitative Easing.Din 2004 peste 6.900 miliarde dolari s-au dus pe rascumparari de actiuni. Potrivit calculelor Goldman Sachs, rascumpararile au crescut cu 18% in 2015, la peste 600 de miliarde de dolari. Aceste cheltuieli au reprezentat aproape 30% din cheltuielile facute cu cash. Excluzand anii de recesiune 2001 si 2008, dividendele si rascumpararile de actiuni au reprezentat 85% din veniturile companiilor incepand cu 1998. Iar rascumparari de actiuni de aproape 2.000 miliarde dolari au ajutat la energizarea pietei "bull" incepand cu martie 2009. Reticenta de a creste investitiile in capital, in oameni si produse a lasat companiilor cele mai vechi fabrici si echipamente din ultimii 60 de ani. Aceasta ar putea explica productivitatea redusa.