Nervozitatea pietelor privind Italia ricoseaza la Bucuresti. Analistii minimizeaza riscurile - 13 iulie 2011

Reactia nervoasa a investitorilor internationali la "contaminarea" Italiei si Spaniei de la problema datoriei publice a Greciei s-a resimtit din plin si la Bucuresti, unde leul a pierdut peste 2% in fata euro in numai doua zile, iar Bursa a avut un declin de 2%. Economia romaneasca arata insa relativ bine, iar odata cu calmarea pietelor ar trebui sa apara si corectii, spun analistii. Retragerea investitorilor straini, care cumparasera in primavara lei pentru a-i plasa in titluri de stat romanesti, a readus euro la nivelurile din decembrie trecut. BNR a calculat ieri un curs de 4,2838 lei pentru un euro, cu 5,66 bani sau 1,3% peste nivelul precedent. Dealerii vorbesc despre cumparari agresive de valuta, jucatorii care pariasera pe intarirea leului dupa decizia Fitch de saptamana trecuta fiind acum fortati sa isi inchida pozitiile in pierdere. BNR nu a intervenit pe piata deocamdata, lasand cursul sa urce liber. "Am invatat inainte de criza ca nu suntem o insula si suntem cumva afectati de ce se intampla in Europa. Italia si Spania sunt o problema mare pentru Uniunea Europeana, sunt a treia si respectiv a patra intre marile economii europene. Dar daca discutam de ingrijorari, nu trebuie sa uitam ca Romania era vazuta acum doi ani ca «Argentina de pe Dunare». Am fost pedepsiti, pusi la colt, dar ne-am facut temele si ne-am revenit", spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, cea mai mare banca locala. Italia este al doilea partener comercial pentru Romania, a absorbit o mare parte din muncitorii plecati in strainatate, iar UniCredit si IntesaSanpaolo, cele mai mari grupuri financiare din Peninsula au operatiuni pe plan local. UniCredit Tiriac Bank este a saptea banca locala, cu o cota de piata de aproape 6%, in timp ce IntesaSanpaolo este un jucator de talie medie. "In Romania, efectele vin prin contagiune si nu sunt legate de fundamente, care de altfel arata spre o imbunata­tire a perspectivelor economiei locale. Insa pentru ca fortele pietei locale sunt mult mai mici decat fortele pietelor europene care nu iau in seama fundamentele, Romania este afectata de ceea ce se intampla pe plan extern. Evolutia Bursei si a monedei nationale din urmatoarele luni va depinde de ceea ce se intampla pe pietele externe. Daca la nivel european va fi luata o decizie in urmatoarele zile, ma astept sa se mai elibereze din presiunea pe curs si piata de actiuni", spune Dragos Neacsu, presedintele societatii de administrare a investitiilor Erste Asset Management. Lucian Anghel considera de asemenea ca nu putem vorbi de un efect important asupra economiei locale, nici din punctul de vedere al remiterilor, care tocmai dau semne de redresare, nici din punct de vedere financiar. "Competitia in sistemul bancar este foarte mare - sunt multe banci care se lupta sa devina a treia banca din sistem, si au capitaluri de nationalitati diferite. Romania are nevoie mai mult de proiecte de anvergura care sa fie finantate, asta ar trebui sa ne preocupe mai mult decat ce se intampla in strainatate", spune Anghel. Pe plan international, investitorii au inceput sa se teama ca Italia si Spania vor ajunge intr-o postura similara cu a Greciei, care nu isi mai poate plati datoria publica enorma. Pietele din regiunea Europei de Sud-Est, unde investitorii italieni, ca si cei greci, au o prezenta importanta, au fost lovite din plin. Zlotul polonez a pierdut peste 2% in fata euro de la sfarsitul saptamanii trecute, cursul revenind peste pragul de 4 zloti/euro, desi Ministerul de Finante a vandut in piata o parte din sumele in euro obtine prin atragerea de fonduri europene. Si forintul maghiar a inregistrat deprecieri, dar de mai mica amploare. "Reactia pietelor financiare la o posibila criza a datoriei publice a Italiei si Spaniei este exagerata si se datoreaza nervozitatii in exces a investitorilor. Aceasta nervozitate in exces a fost cauzata de intarzierea unor mesaje clare, concrete si comune din partea principalilor factori de decizie de la nivel european privind implementarea unor solutii pe termen mediu si lung. Pietele exagereaza si cer luarea unei decizii in urmatoarele zile, si penalizeaza faptul ca institutiile europene au pierdut prea mult timp in luarea unei decizii pe termen lung", mai spune Dragos Neacsu. La randul sau, Anghel spune ca Italia si Spania nu pot fi puse in acelasi tipar cu Grecia, care are economia sustinuta aproape exclusiv de turism. Investitorii se tem insa ca Italia nu va mai putea sa faca fata unei eventuale cresteri a cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica enorma, in conditiile in care economia creste extrem de lent, ceea ce inseamna ca si veniturile bugetare urca prea incet. Guvernul italian a venit deja cu un plan de ajustare, care prevede atingerea echilibrului fiscal pana in 2014, care a fost insa privit cu rezerve de catre piete. Italia are un Produs Intern Brut (PIB) de 1.549 miliarde de euro, iar datoria publica urca la 119% din PIB. Spania are o economie de 1.063 de miliarde de euro, iar datoria publica este de 60% din PIB. Spre comparatie, Romania are un PIB de 122 de miliarde de euro, iar datoria publica ajungea la 31% din PIB la sfarsitul anului trecut. Leul a pierdut toata aprecierea din primavara Euro a urcat pe piata valutara interbancara pana la un varf al ultimelor sapte luni de 4,2950 lei in prima parte a sedintei de tranzactionare de ieri, pe fondul cumpararilor masive de valuta din partea jucatorilor care si-au inchis pozitiile pe leu. "Cei care au vandut valuta dupa ce Fitch a imbunatatit rating-ul Romaniei si-au inchis acum pozitiile in pierdere. Am pornit pe volume foarte mici si nu gaseai in piata vanzatori de valuta, insa ulterior lucrurile s-au mai calmat", a comentat un dealer. In partea a doua a zilei euro s-a stabilizat la Bucuresti la 4,2850 lei, dupa ce si pe plan internationale investitorii au fost incurajati de rezultatul pozitiv al unei emisiuni de titluri de stat ale Italiei. Dealerii evita sa dea acum tinte de curs, avand in vedere gradul ridicat de incertitudine, insa nivelul de 4,3 lei pentru un euro s-ar putea dovedi o rezistenta importanta. "Dupa surpriza placuta a inflatiei de luni, este posibil ca BNR sa nu intervina pentru a contracara o depreciere a leului", considera analistii ING Bank. Francul elvetian a sarit cu 3% intr-o zi Francul elvetian a facut ieri un salt spectaculos, urcand la cursul BNR cu 11,79 bani sau 3,2%, pana la un nou varf istoric, de 3,6921 lei. Cei care au credite in franci elvetieni primesc astfel o noua veste rea. Francul este acum cu 75% mai puternic decat era in 2007-2008, cand mai multe banci locale isi tentau clientii cu credite in aceasta moneda. BNR calculeaza indirect cursul francului, in functie de cotatiile euro/franc de pe pietele internationale, respectiv leu/euro de la Bucuresti. Saltul de ieri a fost alimentat si de aprecierea francului elvetian fata de euro, pana la un nou maxim istoric, de 1,15 franci/euro. De la lansarea euro si pana in 2010 cursul mediu a fost de 1,5 franci pentru un euro. Desi toata lumea se asteapta ca aprecierea francului sa fie doar temporara, iar cursul sa urce odata cu calmarea pietelor financiare, nimeni nu poate spune cand se va reveni la nivelurile de dinaintea crizei.