BVB 70 de brokeri pentru o bursa de 10 mil. euro pe zi. Ungurii ruleaza 120 mil. euro cu 27 de intermediari - 11 iunie 2010

Romania are cele mai multe case de brokeraj dintre tarile din regiu­ne, desi valoarea zilnica a tranzactiilor de la Bucuresti este derizorie comparativ cu rulajele de la Buda­­pesta, Praga sau Varsovia. Cine „subventioneaza” industria locala a brokerajului, de vreme ce ea este sub limita rentabilitatii si contrazice regulile economiei de piata? O casa de brokeraj de pe piata locala a tranzactionat in medie, in luna mai, 2,8 milioane de euro, avand ca „marfa” 70 de companii care valoreaza impreuna 21 de miliarde de euro. Pe Bursa din Buda­pes­ta, la aceeasi capitalizare a pietei si cu numai 47 de emitenti la dipozitie, fiecare intermediar a rulat in medie 92,2 mili­oane de euro, de 33 de ori mai mult. La Praga sunt doar 20 de firme de intermediere si 26 de companii listate, insa valoarea tranzactiilor s-a ridicat luna trecuta la 1,8 miliarde de euro, adica 89,5 milioane de euro in medie pe fiecare broker. Bursa poloneza pare deja din alta era, cu 382 de companii listate si un rulaj de nu mai putin de 23,1 miliarde de euro in mai, suma care, raportata la cei 28 de brokeri locali, returneaza un incredibil 826 de milioane de euro pe intermediar. Aplicand, intr-un calcul grosier, un comision de 1% din valoarea tranzactiilor, un broker local a incasat in medie 28.000 de euro in mai, luna care oricum a fost una dintre cele mai bune din ultimul an in ceea ce priveste rulajele. Cum majoritatea SSIF-urilor nu au conturi house si nu pot tranzactiona in nume propriu astfel incat sa mai castige din eventuala crestere a actiunilor din portofoliu, comisioanele sunt cam singu­ra sursa de venit. Brokerii mici, cateva sute de euro pe luna din comisioane Cei 28.000 de euro sunt media intre­gii piete, insa pentru brokerii din ultima parte a clasamentului, unii dintre ei cu tranzactii si de 60.000 de euro pe luna, cum este Finaco Securities, comisioanele se reduc la numai cateva sute de euro. In aceste conditii, este imposibil ca acesti brokeri sa-si poata acoperi cheltu­ielile lunare cu salarii, chirii, utilitati si alte cheltuieli curente, precum si diver­sele obligatii financiare, catre CNVM sau Asociatia Brokerilor. Sunt brokerii de actiuni din Ungaria, Cehia si Polonia prea putini si inadaptati la nevoile pietelor lor sau cei din Roma­nia sunt prea multi si forteaza regulile elementare ale rentabilitatii economice? „Industria locala de brokeraj este, in mod cert, neprofitabila si ineficienta. Problema nu este cum de sunt atat de multe SSIF-uri, ci cine le plateste, pentru ca e clar ca majoritatea nu se pot sustine singure, din rulaje”, spune Florin Ilie, se­ful Diviziei piete de capital din cadrul ING Bank. La inceputul caderilor burselor si al derapajelor economice globale, in 2007-2008, in piata de capital locala a aparut curentul de opinie potrivit caruia criza va conduce inevitabil la o concentrare a numarului de intermediari, fie prin fuziuni si achizitii, fie prin falimente, aducand astfel un plus de eficienta si profesionalism. In doi ani si jumatate in care rulajele au cazut la jumatate, de pe Bursa au disparut doar 9% dintre SSIF-uri, adica numarul lor s-a redus de la 76 in 2008 la 69 in prezent, cateva dintre ele fiind sus­pendate de CNVM, nu inchise voluntar. Unii actionari vin cu bani de-acasa Florin Ilie, unul dintre cei care au vorbit despre comasarea pietei inca din 2008, spune ca ar putea exista totusi cateva moti­vatii pentru care numarul broke­rilor nu s-a redus in ritmul asteptat. „Daca vorbim despre brokerii locali, care nu fac parte din grupuri bancare, cei de talie medie care si-au redus costurile suficient cred ca au reusit sa reziste, iar cei mici probabil ca au avut actionari care sa ii subventioneze. Poate ca unii actionari pun pret pe licenta de SSIF si vor sa o pastreze venind cu bani de acasa, in perspectiva unei vanzari ulterioare a businessului”, a spus el. Directorul ING nu vede nici in anul urmator vreo schimbare semnificativa in industria brokerajului. „Este ca in situatia aceea cu maga­zinul in care 20% din produse aduc 80% din vanzari, dar daca retragi de la van­zare restul de 80% din produse nu mai intra clientii in magazin. Cred ca situatia actua­la nu se va schimba nici in urma­torul an”, a incheiat el.