Investitorul in fonduri: de la pensionarul cu miza pe castiguri rapide la patronul in cautare de stabilitate - 10 august 2010

Profilul investitorului in fonduri mutuale a cunoscut schimbari radicale in cei zece ani scursi de la colapsul FNI. Gradul de educatie financiara a crescut, iar investitorul in fonduri este tot mai putin dispus sa isi asume riscul de a-si pierde economiile. Numarul persoanelor care au investitii in fonduri mutuale a spart pragul de 200.000 in luna iulie, nivel record pentru ultimul deceniu, in conditiile in care maximul istoric de peste 370.000 de investitori a fost atins cu putin timp inainte de colapsul Fondului National de Investitii la inceputul anului 2000. Mai mult de jumatate din cei peste 200.000 de investitori au astazi plasamente in fonduri monetare si de obligatiuni, recunoscute drept in­vestitii con­ser­va­toa­re cu un profil de risc redus si cu randamente usor peste dobanzile aduse de depozitele bancare. In ulti­mele 12 luni, fon­durile de obli­gatiuni si monetare au adus investi­to­ri­lor randamente de pana la 11,6%, maxim atins de fondul BCR Obli­ga­tiuni. La extrema opusa, fondurile de actiuni, cu ran­da­mente in ultimul an de pana la 83,2%, maxim atins de fondul BT Maxim, au reusit sa atraga de zece ori mai putini in­ves­titori decat fondurile cu plasamente conser­vatoare."Spre deosebire de cei peste 200.000 care investeau in fonduri la inceputul anilor 2000, astazi putem vorbi despre o masa de investitori complet diferita. Daca atunci mare parte dintre investitori se aflau la finele carierei profesionale sau erau pensionari, fiind atrasi de mirajul castigurilor rapide in perioade scurte de timp, astazi gradul de educatie si sofisticare financiara al investitorilor este mult mai ridicat, mare parte dintre acestia sunt manageri sau administratori de firma, in cautare de stabilitate si cu putin timp la dispozitie pentru a-si gestiona economiile", a spus Dragos Neacsu, presedintele societatii de ad­mi­nis­tra­re Erste Asset Mana­ge­ment - cel mai mare administrator de fonduri de pe piata locala. Administratorul gestioneaza in pre­zent active de aproape 2,2 mld. lei de la cinci fonduri mutuale cu care a reusit sa atraga 17.000 de investitori in primul semestru. Cu active de 4,79 mld. lei, de 15 ori mai mari decat la finele anilor '90, piata fondurilor mu­tuale a suferit mo­dificari si la nivelul principalilor juca­tori din piata, ajun­gand astazi sa fie dominata de marile grupuri financiare. Mai exact, socie­ta­tea Erste Asset Management, parte din grupul financiar austriac Erste, de­tine peste 45% din activele fondurilor, in timp ce al doilea mare administrator de pe piata, Raiffeisen Asset Mana­ge­ment, parte din grupul austriac Raiffeisen, are pe maini o treime din activele industriei. Administratorii independenti, care la inceputul acestui deceniu erau cei mai mari jucatori din piata, reusesc cu greu sa se califice in primii zece cei mai mari adminis­tratori de fonduri. Prezenta marilor grupuri finan­ciare internationale in industria locala incepand din anul 2002 a fost in mare parte responsabila de redresarea fondurilor mutuale dupa colpasul FNI. Mai mult, ad­mi­nistratorii "bancari" precum Erste si Raffeisen au sprijinit cresterea fara pre­cedent din ultimii doi ani ra­portata de fon­durile mutuale, ale caror active au crescut de la 940 mil. lei in 2008 pana la peste 4,7 miliarde de lei in plina criza. "Avem un handicap urias de recuperat in raport cu alte piete din regiune, astfel ca ritmul de crestere trebuie sa fie mult mai alert. Colapsul FNI a intarizat cu cel putin cinci ani dezvoltarea fon­du­rilor mutuale, insa impactul acelui eveniment s-a resimitit asu­pra Bursei si a pietei financiare in intregime. Co­lap­sul FNI a in­ghetat proiecte pre­cum cel al gu­verna­torului Mu­gur Isarescu, care in scurtul mandat de pre­mier din 2000 avea un proiect pri­vind fondurile de pensii ad­mi­nis­trate privat", a mai spus Neacsu. Dupa ce la inceputul anului activele fondurilor afisau rate lunare de crestere de pana la 10%, ulti­mele trei luni (mai, iunie si iulie) au coincis cu o temperare a avansului in special din cauza evolutiei modeste a activelor fondurilor monetare si de obli­gatiuni-in trecut locomotivele industriei. Astfel, cele sapte fonduri monetare din piata au inregistrat o crestere de 1,7% a activelor, pana la 2,74 miliarde de lei. Luna trecuta, fondurile monetare au reusit sa atraga de la investitori subscrieri nete de 21 milioane de lei, in conditiile in care volumele lunare atrase depaseau 150 de mi­li­oane de lei la inceputul anului. O evolutie similara au inre­gistrat si fondurile de obliga­tiuni cu active de 905 milioane de lei. Gratie lansarii fondului de index Index Europa Regional, ad­mi­nistrat de BRD Asset Mana­gement, fondurile de actiuni au raportat o crestere de 6,5% a activelor, pana la 221 de milioane de lei in iulie. "Domolirea rit­mului de cres­tere din ultimele luni a fost cauzata de retragerile facute de investi­tori din fondurile mo­netare si de obligatiuni in con­ditiile schimbarii modalitatii de im­pozitare. Estimez ca rascum­pararile din intervalul cu­prins intre lunile mai si iunie se vor intoarce in in­dus­trie incepand din aceasta toamna", a explicat presedintele Erste AM. Incepand de la 1 iulie, casti­gurile din investitiile in fondurile mutuale sunt impozitate cu 16%, indiferent de perioada detinerii. Cum investitiile in fonduri monetare si de obligatiuni sunt plasamente pe termen scurt, investitorii au preferat sa isi lichideze investitiile mai vechi de un an inainte de 1 iulie, pentru a prinde formula veche cu impozit de 1%.