Care sunt calculele din spatele celui mai mare mandat de vanzare de actiuni din Romania - 08 martie 2012

Fondul Proprietatea (FP) i-a mandatat pe americanii de la Citigroup sa caute cumparatori pentru pachete de actiuni in valoare de 527 mil. euro (conform evaluarilor din portofoliul FP). Acesta este cel mai mare mandat de vanzare de actiuni din ultimii ani in Romania, miza fiind substantiala atat pentru intermediar, cat si pentru administratorul FP, grupul american Franklin Templeton. Cea mai mare parte a banilor vor ajunge insa la actionari si la stat.Daca Citi va reusi sa vanda cele 13 participatii de pe lista la valoarea lor de inregistrare, de 527 mil. euro, atunci ar putea incasa un comision de circa 5 milioane de euro. Specialistii din piata apreciaza ca onorariul bancii de investitii nu ar depasi 1%, administratorul Franklin Templeton fiind zgarcit cand vine vorba de astfel de mandate. In schimb, acest mandat ar putea creste sansele Citi de a obtine noi mandate, cum ar fi cel de listare a FP la Varsovia.Participatiile sunt inregistrate in portofoliul Fondului Proprietatea la o valoare de achizitie de 1,09 mld. lei (250 mil. euro), conform raportarilor FP (desi fondul a primit actiunile gratuit de la stat). Astfel, profitul din vanzarea acestor actiuni ar fi de circa 272 mil. euro, din care fondul ar plati la stat un impozit de 16%, adica aproape 44 mil. euro. Mai raman astfel circa 478 mil. euro.Cel mai mare actionar al Fondului Proprietatea, fondul de hedging american Elliott, cere ca veniturile din vanzari de active sa fie distribuite actionarilor. In cazul in care Templeton ar distribui suma catre actionari, atunci ar incasa un comision de circa 7 mil. euro, conform propunerii Elliott (fondul american a propus ca administratorul sa primeasca 1,5% din sumele distribuite catre actionari). Mai raman astfel circa 471 mil. euro pentru actionariDaca suma va fi distribuita sub forma de dividende, atunci 16% va merge la stat ca impozit pe dividende, adica 75 mil. euro, iar sumele nete care le vor reveni actionarilor ar fi de circa 396 mil. euro.Elliott, care detine 13,5% din actiunile FP, ar incasa astfel 53,5 milioane de euro, adica o treime din suma platita pentru achizitia actiunilor FP, de circa 150 mil. euro. City of London, al doilea mare actionar al FP, cu 7% din actiuni, ar primi 27,7 mil. euro.Calculele anterioare pornesc insa de la premisa ca Citi va reusi sa vanda actiunile la valoarea la care sunt ele inregistrate in portofoliul fondului. Lucrurile nu sunt insa atat de simple. Una dintre probleme ar fi gasirea cumparatorilor care sa plateasca aceste preturi de inventar.In cazul unora dintre aceste companii, in contractele de privatizare exista clauze care permit actionarilor minoritari sa ceara actionarului majoritar sa cumpere participatiile, ceea ce face tranzactia mai simpla.In alte cazuri nu exista insa aceste clauze, iar unii actionari si-au exprimat refuzul de a cumpara in acest moment participatiile minoritare.Astfel, tranzactiile vor fi mult mai dificil de realizat, intrucat este greu de gasit investitori care sa cumpere neavand certitudinea unui exit. Listarea ar fi si ea problematica in aceste cazuri, fara colaborarea companiei. Faptul ca unele dintre aceste companii nu platesc dividende, desi au profituri mari, este un alt factor care le face mai putin atractive.Paradoxal, mai usor de vandut ar putea fi participatiile la companiile de distributie a energiei electrice aflate inca in portofoliul statului. La aceste companii, FP are si optiunea de a vinde actiunile pe bursa, in conditiile in care statul a inceput demersurile pentru listarea lor. Daca FP si-ar vinde actiunile intr-un IPO, odata cu statul, atunci ofertele ar putea deveni mult mai interesante pentru fondurile de investitii straine.