Maturizarea pietei de capital - 09 aprilie 2010

De la TradeVille.ro wiki
Versiunea din 28 septembrie 2023 21:22, autor: 127.0.0.1 (discuție) (The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)

Care sunt punctele tari si slabe ale pietei de capital romanesti? Ce ii mai lipseste si cum pot fi dezvoltate bursele locale? Acestea sunt doar cateva dintre intrebarile la care speakerii prezenti ieri la conferinta “Maturizarea pietei de capital”, organizata de Wall-Street si Intercapital Invest, au oferit raspunsuri. Citeste-le aici. Piata de capital din Romania are cateva puncte tari, foarte importante si care uneori sunt scapate din vedere, sustine Razvan Pasol, directorul general al Intercapital Invest.Printre punctele tari enumerate de Pasol se afla infrastructura, reglementarile si institutiile care sunt standardizate la nivel european, un istoric bun al perfomantelor in perioadele de crestere si o vizibilitate buna, ca urmare a intrarii in Uniunea Europeana.De asemenea, el a afirmat ca printre avantajele pietei de capital locale se afla si emitentii importanti listati, piata instrumentelor cu venit fix in crestere si o piata de derivate dinamica. Totodata, piata fondurilor mutuale se afla la un nivel de dezvoltare semnificativa.Reprezentantul Intercapital Invest a subliniat si punctele slabe, printre care a enumerat dimensiunea redusa – data de structura incompleta de emitenti si lichiditatea redusa - , numarul redus de investitori, activitate redusa de finantare a economiei prin oferte de actiuni si obligatiuni, precum si instrumente care inca nu s-au implementat, cum ar fi short-selling-ul. Bursa de Valori Bucuresti se afla in stadiul final de achizitionare a caietelor de sarcini, iar listarea ar putea avea loc in urmatoarele doua luni, a declarat Anca Dumitru, director general al BVB.Ea a mai afirmat ca, in prezent, 12 brokeri au cumparat caietul de sarcini pentru intermedierea listarii, iar noutatea acestui proces este ca societatea care se va ocupa de oferta publica a Bursei va trebui sa si promoveze privatizarea acesteia.Directorul Bursei a mai afirmat ca in curand va fi prezentat bugetul de venituri si cheltuieli pentru urmatorii ani, iar principalul obiectiv al institutiei este introducerea sistemului alternativ de tranzactionare CAN. “De asemenea, vrem sa clarificam simultan si statutul pietei Rasdaq”, a mai afirmat Dumitru.Afla parerea actorilor pietei de capital fata de sistemul alternativ de tranzactionare al Bursei. Darius Cipariu, director adjunct la Sibex, a afirmat ca bursa sibiana poarta discutii cu peste 15 companii in vederea listarii. “Daca vom reusi ca macar o treime din aceste companii sa vina la Bursa, ne-am declara multumiti cu ce am realizat pe piata spot in acest an”, sustine el.Directorul Bursei din Sibiu a mai afirmat ca nu s-a asteptat ca piata spot sa aiba un impact pozitiv pe termen scurt, in prezent, pe piata fiind listate doar actiunile Sibex. “In 2-3 ani vom popula aceasta piata cu emitenti noi. Tinta noastra este sa realizam cat mai multe oferte publice si ne dorim mai putin sa transferam companii de la Bucuresti, pentru ca asta nu ar aduce niciun plus pietei de capital din Romania”, a declarat Cipariu.El a mai afirmat ca nu exclude nici ca cele doua burse din Romania sa se consolideze printr-o fuziune, insa momentan Sibex vrea sa-si dezvolte piata futures si spot. Fondurile de pensii aveau o expunere pe piata de capital de circa 12-13% la finalul lunii martie, iar aceasta va creste de-a lungul timpului. In aceste conditii, piata de capital din Romania se vede din ce in ce mai mica in ochii fondurilor de pensii, a declarat Radu Craciun, director de investitii Eureko Pensii.“Se vede din ce in ce mai mica (n.red.: bursa locala) din cauza capitalizarii care stagneaza. Trebuie sa investim pe piete dinafara. De la distanta piata mai mare, piata se vede mai mica”, este de parere Craciun.El a mai explicat ca, in cazul in care piata romaneasca va ramane neschimbata in urmatorii 4-6 ani, iar cum expunerea institutiilor pe Bursa va creste progresiv, aceste fonduri de pensii vor ajunge sa detina tot flee-float-ul disponibil in piata din Romania.“Acest lucru este un semnal de alarma fata de faptul ca imaturitatea pietei de capital ne creaza probleme. Iar cand spun maturitate ma refer, din pacate, la numarul de emitenti este cvasi-neschimbat, la lipsa de diversificare sectoriala, la orientarea companiilor locale catre piete externe si lichiditatea zilnica”, a explica directorul Eureko Pensii. Din punctul de vedere al CNVM, consider ca arbitrul pietei de capital a creat pana acum premisele pentru existenta unor instrumente financiare noi pe piata, ceea ce va conduce la lichiditate si dezvoltarea pietei de capital”, a declarat Radu Toia, director general al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.El a afirmat ca introducerea conturilor globale a durat mult timp deoarece nu toti brokerii din piata sunt capabili sa gestioneze conturi globale. “Cu timpul vom evolua si noi in directia in care sunt obisnuiti investitorii instutionali sa lucreze, ceea ce inseamna prin conturi globale, dar va mai dura pana cand bursa de va dezvolta”, considera Toia.Pe de alta parte, directorul Comisiei a afirmat ca un proiect in lucru al CNVM este cel de a constientiza emitentii privind transparentizarea raportarilor financiare si a datelor despre companie.“Suntem dornici de a da o anumita standardizare pentru formularele de subscriere pentru majorare de capital si a celor pentru primirea de dividende, pentru ca toti investitorii sa stie de ce este nevoie de la bun inceput in aceste cazuri”, sustine directorul CNVM. Bursele din Viena si Varsovia au devenit centrele financiare in zona Europei Centrale ca urmare a unui demers politic, deoarece o parte din companiile de stat au fost privatizate prin intermediul bursei prin oferte publice initiale, a explicat Laurentiu Ciocirlan, director departament oferte primare in cadrul Raiffeisen Capital&Investment.“Daca guvernul roman ar privatiza companiile mari prin intermediul Bursei am putea vedea circa 10 miliarde euro din vanzarea participatiilor. Avem o piata care poate deveni un finantator major al Statului, dar inca mai este de lucrat”, a mai declarat directorul RCI.El a mai explicat ca, daca Statul va lua aceasta decizie, atunci va gasi resurse pentru dezvoltarea marilor proiecte de infrastructura si va putea sa-si finanteze deficitul bugetar fara a creste datoria publica.De asemenea, marile companii de stat isi vor majora capitalizarea, se vor moderniza si se vor putea extinde la nivel regional. Totodata, va crea premisele de intrare pe bursa romaneasca pentru investitii institutionali straini, iar cei locali isi vor face plasamentele in tara si nu in strainatate, cum o fac in prezent. Piata de capital romaneasca este o piata mica si dificil de conectat. “Pentru cresterea vizibilitatii, trebuie sa avem o lichiditate mult mai mare. O problema a pietei este lipsa unor market-makeri, care sa furnizeze aceasta lichiditate”, apreciaza Valentin Ionescu, senior sales-trader in cadrul Euro Invest Bank, Austria.De asemenea, o alta problema semnalata de catre Ionescu este faptul ca piata de capital romaneasca este condusa doar de intermediari de talie mica, iar multi dintre acesti brokeri inca se bazeaza pe cuponari. “Sunt prea multi brokeri pe aceasta piata. La Viena sunt circa 25 de intermediari, iar acolo rulajele sunt semnificativ mai mari”, a subliniat el.Totodata, el considera ca Bursa de la Bucuresti trebuie sa fie mult mai proactiva si sa-si creeze un departament de vanzari. Piata bursiera este o activitate de specula, iar tranzactionarea este un joc piramidal, prin riscurile pe care le presupune, a afirmat Florin Ilie, director piete de capital la ING Bank Romania.“Cu cat sesizezi mai devreme o oportunitate, cu atat obtii un profit mai mare. Cu cat astepti sa creasca pretul de 15 ori in sus si la final sa intri la cumparare, cu atat ai riscul major sa ramai cu un randament foarte mic, nul sau negativ. Despre asta este vorba cand spun ca tranzactionarea este un joc piramidal”, explica Ilie.Reprezentantul ING Bank Romania a mai declarat ca un investitor cand intra pe Bursa trebuie sa stie ca isi asuma un risc mare, contrapartida este poate obtine si un profit mare. “Cand un investitor intelege ce riscuri presupune investitia la Bursa isi face si el viata mai usoara si noua brokerilor”, a mai spus el. Termenul de listare a Fondului Proprietatea in luna septembrie este realist si ar fi potrivit, deoarece ar putea sa coincida cu relansarea pietelor financiare, a declarat Corin Trandafir, membru in Consiliul de supraveghere al Fondului Proprietatea."Eu ma astept sa se produca o revolutie pe Bursa de la Bucuresti odata cu intrarea Fondului Proprietatea, deoarece in piata vor intra investitori mari, fonduri de investitii straine", explica Trandafir.El sustine ca pana in 1 mai inregistrarea la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a Fondului Proprietatea va avea loc. "In prezent, o parte din documentatie a fost depusa, urmand ca pana in 20 aprilie sa fie remise si restul documentelor", a mai declarat reprezentantul Fondului. "Daca astazi s-ar face tranzactii cu actiuni Fondul Proprietatea, atunci lichiditatea ar creste cu cel putin 50% cu usurinta, iar valoarea tranzactiilor cu aceste actiuni s-au situata intre 3,4 - 5,7 milioane euro pe zi", a declarat Adi Lupsan, director adjunct Intercapital Invest.El a mai explicat ca in conditiile in care FP ar fi listat ar avea o capitalizare de 2,5 miliarde euro, de peste 2 ori mai mare decat valoarea de piata totala a celor cinci societati de investitii financiare (SIF) la finalul lunii martie.Lupsan a mai declarat ca Fondul Proprietatea este cel mai interesant si sofisticat fond din Europa Centrala si de Est. “Cel mai important lucru ar fi listarea la Bursa din Bucuresti, care poate ajuta Fondul sa se listeze apoi si pe o alta piata dezvoltata deoarece va aduce mai multe vizibilitatea si incredere chiar si pentru piata de capital din Romania”, a subliniat Lupsan.