Economisim intr-un buzunar spart - 15 decembrie 2010

Activele fondurilor deschise de investitii au crescut de aproape sase ori de la declansarea crizei, ajungand la 5,45 mld. lei. Adrian Mitroi: Compresia veniturilor, extenuarea randamentelor si povara datoriilor ingreuneaza refacerea capitalului. Florin Ilie (ING Bank Romania): Banii putini pe care ii castigam se duc pe mancare si adapost. Romanii au devenit mai preocupati pentru economisire de la declansarea crizei, dupa ce in anii de boom descoperisera mirajul creditului. Aceasta realitate este surprinsa de dinamica pozitiva a activelor fondurilor de investitii, la care romanii au subscris constant in ultimii doi ani. Sumele administrate de fondurile deschise au crescut de sase ori in ultimii ani, la 5,45 miliarde lei in luna noiembrie a.c. de la 940 milioane lei in 2008, potrivit datelor publicate de Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF). Aceasta tendinta s-a vazut si in cazul depozitelor si conturilor la vedere din bancile comerciale. Astfel, conform statisticilor BNR, depozitele la termen si cele cu notificare in lei ale populatiei au crescut la 47,9 miliarde lei in octombrie 2010, de la 27,54 miliarde lei in decembrie 2008. O evolutie similara s-a inregistrat si pe disponibilitatile in valuta care in acelasi interval s-au majorat de la echivalentul de 41,80 miliarde lei, la 32,28 miliarde lei. Plasamentele compenseaza doar partial deprecierea din imobiliare si distrugerea capitalului din piata de actiuni, in conditiile in care criza i-a prins pe multi cu alocari importante pe activele de risc, spune Adrian Mitroi, secretar general al CFA Romania. El adauga faptul ca veniturile in scadere din perioada de recesiune si eforturile de rambursare a datoriilor vechi trag in jos eforturile de acumulare. Raportata la dimensiunea tarii, averea financiara a romanilor ramane redusa. Florin Ilie, director piete de capital la ING Bank Romania, afirma ca avem castiguri intr-atat de mici incat ponderea cheltuielilor pe mancare si adapost zadarnicesc proiectele de economisire. Numarul investitorilor care au subscris la fondurile deschise a crescut la 311.000 de persoane la sfarsitul lunii trecute de la 306.000 persoane in octombrie a.c. Cea mai mare parte a plasamentelor s-a realizat in fondurile monetare, ale caror active depasesc 3 miliarde lei. Fondurile de obligatiuni au in administrare 979 milioane lei, cele diversificate 294 milioane lei, iar cele 14 fonduri de actiuni au strans numai 219 milioane lei. Performanta acestora este respectabila, crede Adrian Mitroi: "Au batut bine si rata inflatiei, si randamentul titlurilor de stat. S-a intamplat atat la fondurile de investitii, cat si la fondurile de pensii". Acest rezultat trebuie apreciat cu atat mai mult cu cat randamentele sunt tot mai greu de obtinut, dobanda la euro fiind in jur de 1%, iar randamentele pe instrumentele cu venit fix in dolari subunitare. "Cu certitudine, investitorul cauta drumul anevoios pentru randamente. Acum acesta a ajuns sa aprecieze un 5% care altadata parea mic, in contextul in care acum un randament cu doua cifre presupune o strategie agresiva cu alocare masiva pe active de risc", mai spune Mitroi. Dan Popovici, director de investitii la OTP Asset Management, sustine insa ca investitorii romani prefera acum insa instrumentele mai putin riscante, fapt reliefat si din subscrierile mai mari pe fondurile monetare si de obligatiuni. Acestea sunt percepute ca alternativa la economisire, in conditiile in care ofera randamente superioare depozitelor bancare. Adrian Mitroi considera insa ca in special investitorii care au cumparat actiuni in 2006-2007 si care acum au pierderi in portofolii ar fi dispusi sa isi asume riscuri. O pierdere de 50% poate fi compensata doar de un randament de 100%, a amintit analistul financiar, astfel incat la nivel psihologic investitorul este doritor sa accepte un risc superior pentru refacerea capitalului pierdut. Problema este insa aceea ca nu gaseste nici conditiile de piata si nici instrumentele pe care sa obtina castiguri consistente. "Randamentele obtenabile sunt mici. Nu poti sa asumi riscuri, pentru ca nu ai instrumente care sa iti asigure volum", spune Mitroi, care apreciaza ca piata ar avea nevoie de povesti de succes, de companii care sa genereze venituri. Piata are asteptari legate de Fondul Proprietatea, dar ar trebui sa fie emitenti care sa aiba castiguri importante pentru investitori. Realitatea de la declansarea crizei arata insa ca societatile listate nu sunt in situatia de a distribui dividende consistente pentru ca au cash-flow slab si, in consecinta, nu sunt profituri. Nici la investitii nu se gandesc pentru a genera crestere, iar beneficiile rezultate din restructurari sunt anulate de reducerile de pret. Adrian Mitroi spune ca problemele cu care se confrunta companiile sunt scoase in evidenta de preocuparea pentru optimizarea taxelor, in detrimentul strategiilor de dezvoltare. Singurul confort al acestora este o banca centrala care si-a luat pe umerii ei atenuarea riscurilor valutare. Conditiile de piata forteaza investitorii catre o strategie pasiva Realitatea unei economii in recesiune, in care firmele au venituri restranse, este cunoscuta si de investitorii institutionali care prefera strategii pasive, cu atat mai mult cu cat piata nu ofera lichiditate. "Longarea si nu rebalansarea portofoliilor este solutia care s-a impus. Tranzactiile sunt mici. Capitalul este static pe Bursa", spune Mitroi, adaugand ca si investitorii de retail merg pe aceasta varianta. Acestia au pierderi importante in portofolii, dupa ce multi si-au facut intrarea pe actiuni in 2007, cand BET-FI era la 80.000 de puncte. Acesta a coborat pe la 8.000 de puncte si, chiar si dupa un avans de 300% in momentul revenirii, majoritatea portofoliilor au pierderi de 50%. "Au fost multi investitori care au fost prinsi de turnura economica avand alocari importante pe active de risc. Devastarea financiara a crizei a fost mare mai ales pentru cei cu un orizont de investitie peste criza", a mai afirmat Mitroi. Extenuarea randamentelor ii impiedica sa isi refaca din capitalul pierdut, desi la nivel mental sunt dispusi sa isi asume riscuri. Prea saraci ca sa economisim Dorinta romanilor de a-si reumple capitalul nu isi gaseste asadar echivalentul in oportunitatile de piata. Acest neajuns se suprapune cu diminuarea veniturilor de baza, gospodariile populatiei avand un cash-flow redus fata de anii trecuti din salarii, dividende, chirii. "Compresia veniturilor apasa si mai mult asupra clientilor fondurilor in conditiile in care yield-urile sunt deja greu de obtinut", a mai punctat Mitroi. Florin Ilie, director piete de capital la ING Romania, spune ca piata locala este subdimensionata chiar prin comparatie cu alte state din regiune nu datorita unui comportament al romanilor, ci veniturilor scazute ale acestora. Astfel, dorinta de economisire nu este mai mica la noi decat in Cehia sau Polonia, dar castigurile sunt suficient de mici incat majoritatea acestora sa se indrepte catre necesitatile de baza. "Adevarul este ca suntem saraci. Venitul disponibil pentru investitii este redus si o mare parte din bani se duc pentru mancare si adapost", a spus Ilie. Reperul tarilor din Europa Centrala este insa avut in vedere de industria fondurilor. Sorin Ichim, director Marketing & Vanzari la Raiffeisen Asset Management, spune ca dinamica pozitiva a activelor fondurilor de investitii nu este surprinzatoare, mai ales cand ne raportam la ce se intampla la statele din jur: "Daca este sa ne uitam la tari din regiune precum Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, observam ca activele fondurilor raportate la PIB se situeaza in jurul valorii de 7-8%, in vreme ce in tarile dezvoltate acest raport depaseste 25%. In conditiile in care in Romania de-abia am depasit pragul de 1%, potentialul de dezvoltare al acestei piete si in urmatorii ani este unul enorm". Platim tribut istoriei Atingerea unor parametri investitionali apropiati de cei ai statelor UE este ingreunata de istoricul nefast al anilor '90, sunt de acord analistii financiari contactati de Curierul National. "Piata este subdimensionata si din motive istorice, pentru ca am avut acele jocuri piramidale, asa-zisele fonduri de investitii", a declarat Florin Ilie. Dan Popovici admite ca revenirea este foarte grea, iar lumea nu cunoaste piata si nici mecanismele: "Daca ar sti ca exista o banca depozitara care certifica activele, ca se depun bilanturi lunare, ar fi altceva. Oamenii au ramas cu ideea ca fondurile nu reprezinta o treaba chiar curata. Mai este de lucrat la mentalitatea investitorilor." Sorin Ichim vede insa si schimbarile pozitive: "Armonizarea legislatiei care reglementeaza acest domeniu cu legislatia Uniunii Europene a adus un plus de credibilitate industriei. Factorul decisiv a fost insa implicarea bancilor in administrarea si distributia acestor produse, datorita increderii de care se bucura. De altfel, daca ne uitam acum la piata in ansamblu, peste 92% din activele fondurilor sunt administrate de societati afiliate principalelor grupuri bancare din Romania". Bolovanul datoriilor ne trage in jos Adrian Mitroi spune ca, dincolo de elementele psihologice, exista o dimensiune financiara care franeaza acumularea unui capital romanesc. Este vorba de datoriile adunate in perioada de boom. Astfel, investitorii care au fost activi si-au asumat riscuri si pe partea de pasive. Acum acestea atarna greu, banii datorati fiind aceiasi, desi valoarea activelor cumparate, in special imobiliare, s-a depreciat. "Capitalul datorat reduce capacitatea de asumare de risc vis-a-vis de capacitatea mentala si disponibilitatea psihologica pentru intrarea din nou pe active de risc. Acum, chiar si daca ar dori sa o faca, nu au cum. Este o realitate care denota capabilitati limitate", a zis Mitroi, completand ca cea mai mare parte a pasivelor sunt denominate in valuta, iar deprecierea cu aproape o treime a monedei nationale a creat o dificultate inerenta pe care investitorul o pune in subsidiar. Putini clienti? Perceptia generala este aceea ca activele in crestere ale fondurilor reprezinta o imagine inselatoare asupra capacitatii romanilor de a economisi si ca subscrierile ar fi realizate de oameni putini cu bani multi. Media este de 17.000 de lei pentru fiecare client, insa distributia ramane necunoscuta. Dan Popovici contrazice aceasta asertiune: "Nu cred ca putem discuta despre clienti putini. Si numarul acestora a crescut. Sunt zeci de mii de investitori". Sorin Ichim spune ca, intr-adevar, cei care au accesat primii produsele Raiffeisen au fost clientii cu disponibilitati financiare ridicate, lucru normal avand in vedere si gradul superior de educatie financiara al acestora, dar in ultimii doi ani asistam la o crestere semnificativa a interesului din partea tuturor segmentelor de clienti. Florin Ilie nu exclude insa concentrarea lichiditatii si apreciaza ca numarul investitorilor eligibili este mic: "Este de vazut cat de multi bani sunt adusi de clientii individuali si cati sunt depusi chiar de bancile institutiilor care administreaza fondurile. Nu am o imagine clara. Este de cercetat". Reprezentantii societatilor de administrare a fondurilor carora Curierul National le-a solicitat raspunsuri in aceasta problematica nu au oferit cifre, dar au spus ca intotdeauna este un capital de pornire. Dan Popovici a explicat ca existenta unor bani din partea actionarilor societatii de administrare inca de la lansarea fondului este normala intrucat functionarea acestuia presupune costuri fixe. Fara bani din prima zi, cheltuielile fondului ar face ca acestea sa figureze pe minus inca de la inceput. Pe masura insa ce creste numarul subscrierilor, capitalul initial este retras, a mai zis reprezentantul OTP. Aceeasi argumentatie a fost oferita si de Sorin Ichim: "O parte din sumele administrate reprezinta capitalul de pornire al acestor fonduri. De asemenea, printre investitori figureaza si alte entitati din grupul Raiffeisen. Avand in vedere ca in ultimii doi ani activele totale administrate de noi au depasit 1,9 miliarde lei, iar numarul de investitori a depasit 35.000, ponderea acestor investitii ca procent a devenit una nesemnificativa". Importanta economisirii va fi revelata de un cutremur al sistemului de pensii Dincolo de dinamica pozitiva a averii financiare a romanilor de la declansarea crizei, Adrian Mitroi spune ca Romaniei ii lipseste cultul economisirii si al investitiei. "Gradul de intermediere financiara ramane foarte restrans. Nu suntem nici pe piata asigurarilor. Durata medie a depozitelor este mult sub un an. Apetitul pentru investitie este limitat", a sintetizat secretarul general al CFA Romania subliniind ca aceasta realitate este un rezultat al "dramei macroeconomice" pe care am traversat-o in ultimii 20 de ani. Florin Ilie spune acelasi lucru si vede majorarea activelor fondurilor de investitii in primul rand ca un rezultat al cautarii de randamente intr-o piata cu dobanzi mici. "Fondurile de investitii sunt un debuseu pentru lichiditatea in exces de pe piata monetara", spune reprezentantul ING, care nu intrevede o educatie financiara sporita la nivelul populatiei: "Sa ne gandim numai la cata lume urmareste sa isi mute banii de la o banca la alta pentru un 0,25% in plus. Sunt foarte putini cei care migreaza. Asta presupune analiza costului de oportunitate. Implica efort, gandire, timp. Realitatea este ca suntem prea comozi pentru aceste lucruri". Potrivit lui Adrian Mitroi, trezirea va fi foarte dura, iar iesirea din criza se va realiza doar in urma unui soc major. Schimbarea de paradigma va surveni atunci cand se va ajunge la o criza majora a sistemului de pensii, atunci cand oamenii vor realiza ca banii depusi in sistemul pay-as-you-go sunt insuficienti pentru batranete. "Pusi in fata faptului implinit, oamenii vor intelege ca trebuie sa inceapa sa economiseasca. Altfel, puterea de cumparare se va reduce dramatic la varsta a treia. Drama sistemului de pensii este o problema structurala care nu va fi numai la noi, ci se va manifesta in toata Europa", a conchis Mitroi.