SIF-urile anunta schimbarea la fata: Cum vor sefii SIF sa reformeze cele mai importante companii de pe Bursa, cu active de 1,9 mld. Eu - 17 martie 2010

Conducatorii celor cinci SIF-uri recunosc ca a venit vremea schimbarii, dupa ce ani la rand au preferat sa conserve activele istorice si sa se bazeze pe dividendele de la banci ca principala sursa de venituri, fiind presati si de cresterea influentei actionarilor odata cu mult-asteptata ridicare a pragului de detinere de la 1% la 5%. Ce reforme pun la cale sefii SIF-urilor si ce optiuni au pentru a pune capat dependentei fata de banci? Achizitiile de actiuni intre SIF-uri, posibilitatea de a face majorari de capital alaturi de modificarile privind convocarea si constatarea cvorumului la adunarile generale ale actionarilor sunt principalele modificari pe care conducatorii SIF-urilor le negociaza in prezent cu arbitrul pietei de capital - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). "Trebuie sa ne dam seama ca lumea s-a schimbat si ca trebuie sa ne schimbam si noi", spune Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana (SIF1). In rastimpul de cateva saptamani ramas pana la reluarea dezbaterilor in Comisia de buget-finante privind ridicarea pragului de detinere, conducatorii celor cinci SIF-uri poarta discutii cu CNVM pentru a modifica cadrul legislativ ce reglementeaza activitatea SIF-urilor. Cum ridicarea pragului de detinere din capital a unui investitor de la 1% la 5% pare tot mai probabila, discutiile dintre cele doua parti au crescut in intensitate in ultimele saptamani. "In contextul dezbaterilor privind ridicarea pragului de detinere, am reactivat discutiile cu CNVM pentru a corecta cadrul legislativ. Schimbarile intervenite in mediul economic, necesitatea de a ne diversifica portofoliul si de a gasi alternative la fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli impun adaptarea cadrului de reglementare la noile realitati ale pietei. In acest sens, CNVM poarta discutii si cu reprezentantii brokerilor si cu cei ai administratorilor de fonduri", afirma Costel Ceocea, presedintele SIF Moldova (SIF2). Spre deosebire de brokeri si administratorii de fonduri, conducatorii celor cinci SIF-uri se afla intr-o pozitie forte de negociere in fata CNVM. SIF-urile au fost dispuse sa sprijine cu lichiditati CNVM, platind anticipat pe sase luni comisioane in valoare de aproximativ 3,5 milioane de lei. Sprijinul financiar acordat CNVM, aflata in criza de lichiditati, ar putea juca un rol strategic in cadrul dezbaterilor privind ridicarea pragului de detinere, dar si al modificarilor ce urmeaza a fi aduse actualului cadru de reglementare. De unde mai vin banii, dupa ce austriecii au inchis robinetul dividendelor la BCR Dupa ce conducerea BCR le-a propus celor cinci SIF-uri, care controleaza 30% din banca, sa renunte la dividendele de aproape 25 mil. euro cuvenite din profitul de anul trecut si sa le capitalizeze, evitand astfel o majorare de capital prin aport de numerar de peste 100 mil. euro, SIF-urile s-au vazut nevoite sa caute resurse financiare in alta parte decat in portofoliu si sa gandeasca strategii pentru a reduce dependenta de banci si pentru a-si diversifica portofoliile. Astfel ca cele cinci SIF-uri au reactivat un proiect mai vechi, cerand CNVM sa permita achizitiile de actiuni intre SIF-uri. "Posibilitatile investitionale pentru SIF-uri sunt limitate in actualele conditii de piata, pentru ca oportunitatile de a investi in actiuni lichide sunt putine, iar veniturile sunt constranse de decizia anumitor companii din portofoliu de a nu plati dividende. Daca CNVM va permite tranzactiile intre SIF-uri, acest lucru ar compensa absenta randamentelor din alte surse", mai spune Ceocea. SIF-urile dispuneau de lichiditati in valoare de 150 mil. euro la finele anului trecut, in special gratie veniturilor obtinute din vanzarea participatiilor detinute la Bancpost. Chiar daca au conturile pline de cash, SIF-urile incearca sa gaseasca solutii pentru a face posibile majorarile de capital. "E greu de presupus ca pe structura actuala a actionariatului se poate face o majorare de capital la SIF Moldolva. Chiar inainte de a fi posibile majorarile de capital, trebuie sa ne gandim ce vom face cu banii: vom face plasamente in actiuni, vom consolida pretul actiunilor sau poate ca vom rascumpara actiuni din piata", completeaza Ceocea. Vor o felie din ideea lui Videanu: Fondul de Investitii National Infiintarea Fondului de Investitii National, idee a ministrului economiei Adriean Videanu, a atras atentia SIF-urilor, care vad in proiect un potential de investitii. "Luam in calcul investirea in capitalul acestui Fond de Investitii National. Ne gandim serios si ne preocupa foarte mult acest proiect. Vrem ca SIF-urile sa fie prezente la dezbaterile si la intalnirile de lucru ce au loc pe marginea Fondului de Investitii", mai spune Ceocea. Participarea SIF-urilor la Fondul de Investitii National s-ar putea realiza fie prin includerea in potofoliul Fondului a participatiilor pe care SIF-urile le au in comun cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), fie prin participarea cu lichiditati la capitalul social al fondului, potrivit lui Ceocea. Nu sunt inca dispusi sa se aventureze pe pietele externe Pentru SIF Oltenia (SIF5), cea mai lichida dintre cele cinci societati, piata locala de capital ramane principalul furnizor de oportunitati de investitii. "Profiturile ce pot fi obtinute pe piata locala sunt in continuare cele mai substantiale. Mai mult, piata locala permite plasamentele speculative, mai mult decat pietele externe", este de parere Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF Oltenia. Tot in piata locala de capital isi pune sperantele si SIF Muntenia, chiar daca 2010 se anunta a fi un an dificil pentru economie si companiile din portofoliu. "Vindem cand putem sa vindem, uneori avem dreptate, alteori nu. Nu suntem in pericol sa nu mai existam, insa anul 2010 nu va mai fi la fel de spectaculos. Anul 2008 a fost cel mai bun an al nostru, iar ce a fost in anii urmatorii nu a tinut de noi, ci a fost cauzat de criza financiara", spune Petre Szel, presedintele Muntenia Invest, societatea care administreaza SIF Muntenia.SIF Muntenia a incheiat anul 2008 cu un profit net de aproape 90 mil. lei, pentru ca in 2009 castigul sa scada pana la 82,2 mil. lei. Spre deosebire de celelalte patru societati care in 2009 si-au rotunjit profiturile de pe urma veniturilor incasate din vanzarea participatiilor detinute la Bancpost, SIF Muntenia a renuntat la actiunile Bancpost inca din 2004, astfel ca profitul din 2009 a fost alimentat in principal din plasamentele de portofoliu. La vremuri noi, strategii noi Dupa ce Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana (SIF1), a cedat trei dintre cele sapte locuri ale Consiliului de Administratie (CA) investitorilor grupati in jurul lui Horia Ciorcila, presedintele Bancii Transilvania, la SIF Banat se pregateste si o schimbare de strategie. "Anul 2010 va fi mult mai greu decat 2009 si din cauza influentelor pietelor externe. In prezent lucram la o alta strategie, pe care, peste cateva luni, poate o vom face publica", spune Ioan Cuzman, fara a da insa detalii despre cum anume va fi structurata noua strategie a societatii. Prin acceptarea lui Horia Ciorcila in CA, Cuzman a incercat sa puna capat disputelor cu principalii actionari, care ar capata o influenta mult mai mare in conditiile ridicarii pragului. Pentru schimbare se pregateste si SIF Transilvania (SIF3). "Este necesara redefinirea obiectivelor strategice prioritare ale societatii si aplicarea unor politici pragmatice, adaptate actualei etape parcurse de economia nationala, piata de capital si piata societatilor de investitii financiare in ansamblul lor", spune conducerea SIF3 in proiectul de buget pentru 2010 supus aprobarii actionarilor. Bugetele raman conservatoare In 2010, lichiditatile sunt prioritare pentru SIF Transilvania, cel mai mare investitor autohton din turism cu participatii la aproape o suta de hoteluri. Astfel ca participarea la majorarile de capital derulate de companiile din portofoliu va fi o exceptie, astfel de operatiuni urmand a fi realizate de catre companii prin emisiuni de actiuni pe piata de capital. De asemenea, companiile isi vor finanta investitiile prin credite bancare sau fonduri europene, si tot mai putin prin sprijinul financiar al SIF3. Pe termen mediu, societatea vrea sa devina independenta de detinerile bancare. Indicatorii financiari estimati de SIF Trasilvania pentru 2010 sunt conservatori: profit net de 55 mil. lei, la jumatate fata de castigul inregistrat in 2009, de 116,6 milioane de lei. Veniturile totale estimate sunt in valoare de 115,8 mil. lei, mai putin cu 31% fata de veniturile incasate in 2009. Societatea estimeaza ca va incasa venituri din dividende in valoare de 16 mil. lei, reprezentand 20% din incasarile anului trecut, mai scrie in proiectul de buget. Sensibilitate ridicata la PIB Iesirea SIF-urilor din criza este strans legata de iesirea intregii economii din criza, avand in vedere ca fiecare dintre acestea detine participatii la peste 200 de companii active in sectoarele financiar, constructii, turism si industrie. Expunerea ridicata pe sectorul financiar-bancar face ca revenirea sa nu fie deloc usoara. "Ar fi bine daca economia va incheia anul 2010 pe zero, nu ma astept la stabilitate si nici la crestere economica pentru ca inca mai sunt probleme de rezolvat. Astfel ca ma astept ca si piata de capital sa semnalizeze acest lucru prin inregistrarea de corectii", este de parere Tudor Ciurezu de la SIF Oltenia, care gestioneaza cele mai mari active, de 420 mil. euro. Ce cred analistii Reformarea SIF-urilor prin eliberarea de dependenta participatiilor detinute la banci este un proces de lunga durata si depinde in mare masura de deznodamantul pe care il va avea proiectul legislativ de ridicare a pragului de detinere, spun analistii. "SIF-urile trebuie sa se dezmorteasca, insa nu cred ca reforma va veni de la sine, ci piata va fi cea care va forta schimbarea. Diversificarea portofoliului SIF-urilor si eliberarea de dependenta de banci vor fi un proces de durata, iar ceea ce va decide Parlamentul in privinta ridicarii pragului va juca un rol foarte important", este de parere Doru Lionachescu, partener principal la casa de investitii Capital Partners, care a fost implicat anul trecut in cursa pentru un loc in Consiliul de Administratie al SIF Banat-Crisana. Pe termen mediu, Lionachescu se asteapta la o concentrare intre SIF-uri, considerand ca numarul limitat de oportunitati de investitii in piata de capital va duce la consolidarea celor cinci societati intr-o "super-SIF". "Demersurile de schimbare demarate de SIF-uri au loc si sub presiunea opiniei publice care cere mai multa flexibilitate din partea managementului acestor societati. Daca pana in prezent pragul de detinere a protejat managementul de schimbari initiate de actionari, acum pragul s-a intors impotriva conducerilor SIF-urilor pentru ca atragerea de resurse prin majorari de capital este imposibila tocmai din cauza limitelor existente", spune Mihai Chisu, broker la societatea de intermediere IFB Finwest.