Incep romanii sa evite bancile? Plasamentele in fonduri mutuale cresc de 7 ori mai repede - 11 iulie 2013

Economiile romanilor sunt tot mai atrase de castigurile (randamentele) mai mari ale fondurilor mutuale, care opereaza in conditii de risc comparabile cu cele ale depozitelor bancare. Fondurile mutuale vor ajunge foarte curand sa atraga mai multi bani decat depozitele bancare, daca nu au facut-o deja. Depozitele bancare ale populatiei in lei si valuta au atras (net) 1,64 de miliarde de lei in primele cinci luni ale anului, in vreme ce subscrierile nete in fondurile mutuale au fost de nu mai putin de 1,06 miliarde de lei, potrivit statisticilor BNR, respectiv ale Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).Diferenta se micsoreaza vertiginos. Subscrierile nete in fondurile mutuale au fost numai in iunie de circa 200 de milioane de lei. BNR nu a raportat inca statistica pe iunie.Soldul depozitelor bancare a crescut cu doar 1,6% in cele cinci luni analizate. Subscrierile nete in fondurile mutuale reprezinta nu mai putin de 12% din totalul activelor nete ale acestora.Subscrierile nete reprezinta diferenta dintre subscrieri (plasamentele de bani in fondurile mutuale) si retragerile de bani. Diferenta dintre soldurile depozitelor bancare la anumite date reprezinta, de asemenea, cresterea neta a valorii operatiunilor cu aceste instrumente.Altfel spus, ritmul de crestere al fondurilor mutuale este de 7 ori mai mare.De ce?„Transferul interesului spre fondurile mutuale a fost sustinut de reducerile dobanzilor la produsele de economisire, de rezultatele istorice foarte bune ale asset managerilor (administratorilor de fonduri, n.r.), dar si de tendinta generala de reducere a randamentelor si de pericolul inflationist provocat de politicile monetare relaxate la nivel mondial“, explica Razvan Furtuna, seful departamentului de private banking de la BCR, pentru ECONOMICA.NET.Teama de eroziunea inflatiei asupra economiilor este accentuata de politicile de remunerare real negativa practicate de majoritatea bancilor.Altfel spus, dobanzile nominale promise de banci sunt atat de mici incat, dupa ce se scad toate comisioanele, deponentul in banci se poate trezi ca primeste inapoi mai putin decat a depus si nicidecum mai mult si arareori suficient cat sa-si vada economiile protejate de inflatie.Media dobanzilor promise de banci era acum un an de 5,43%, comparabila cu inflatia. In acelasi timp, in ultimul an, cele mai importante fonduri de investitii monetare si de obligatiuni au obtinut randamente de 6,3 - 7,83%.In plus, „si ca urmare a ultimelor evolutii ale pietelor internationale (“experimentul” Cipru)“, increderea in banci s-a diminuat.Totodata, riscul implicat de investitia in anumite fonduri mutuale incepe sa devina comparabil cu riscul bancar. Majoritatea banilor atrasi de fondurile mutuale sunt canalizati spre fonduri monetare si de obligatiuni, cu grad redus de risc.Un argument favorabil in plus in favoarea fondurilor mutuale este faptul ca investitiile sunt garantate de Fondul de Compensare a Investitiilor pana la 20.000 de euro / investitor, pentru cazul in care administratorul da faliment.Pe de alta parte, „interesul crescut pentru fondurile mutuale are ca sursa principala dorinta de diversificare in aria investitiilor“, remarca Razvan Furtuna.„Dupa o perioada in care investitorii au ales diversificarea prin deschiderea mai multor conturi la diferite institutii bancare, acum regandesc conceptul diversificarii, luand in calcul solutiile oferite de administratorii de investitii.„Expunerea pe diferiti emitenti si o administrare activa a portofoliilor sunt argumentele modificarii paradigmei investitorilor“, conchide specialistul in private banking al BCR.Serviciile de private banking concentreaza, la un singur manager, pentru clientii cu posibilitati ridicate, toate serviciile pe care li le pot furniza diversele entitati dintr-un grup bancar: economii prin depozite, investitii in orice fel de activ (de la fonduri mutuale si burse pana la aur si arta), eventual contractari de credite sau de servici de asigurari. Ce va fi?„Tendinta pentru perioada urmatoare este de continua diversificare, inclusiv o diversificare oarecum timida in directia portofoliilor de actiuni, instrumente financiare cu potential de a duce la cresterea portofoliilor investitionale“, prevede Razvan Furtuna.Aceste modificari in comportamentul investitional „aduc piata locala mai aproape de conceptul financiar al alocarii activelor, concept creat pentru echilibrarea riscurilor si diversificarea portofoliilor, prin investitii in diferite tipuri de active financiare cum sunt: obligatiuni, actiuni, cash, investitii alternative, in functie de profilul de risc al fiecarui investitor“. adauga bancherul de la BCR. OfertaEste drept, mai este nevoie de timp pana cand activele nete ale fondurilor mutuale, de 10 miliarde de lei la 31 mai, vor ajunge la nivelul depozitelor bancare in lei si in valuta, de 100 de miliarde de lei.Daca, insa, capacitatea de expansiune a „produsului“ numit depozit bancar nu mai pare prea promitatoare, cea a fondurilor mutuale este in crestere.Este suficient exemplul celui mai mare fond mutual romanesc, BCR Obligatiuni, cu active nete (averea investitorilor) de peste 4,2 miliarde de lei.BCR Obligatiuni are doar sase ani de existenta si deja experienta celei mai mari fuziuni de entati financiare din Romania, cea cu fondul BCR Monetar. Acesta din urma, impreuna cu alte fonduri monetare sau de obligatiuni (Raiffeisen Ron Plus, Simfonia 1, BT Obligatiuni, OTP Obligatiuni si altele) au schimbat comportamentul detinatorilor de resurse financiare mici sau mari.Fondurile mutuale prezinta avantajul de a putea negocia dobanzi cu bancile si de a cumpara titluri de stat de 10.000 de lei bucata, operatiuni inaccesibile majoritatii romanilor.