Rasdaq se desfiinteaza peste un an, insa odata cu piata ar putea disparea si o intreaga serie de companii - 05 decembrie 2014

In octombrie 2015 piata Rasdaq va inceta sa functioneze, iar pana atunci cele aproximativ 900 de companii listate in prezent se vor delista, transfera pe o piata reglementata sau pe un sistem alternativ de tranzactionare (ATS). Pentru multe dintre aceste societati principala problema este reprezentata de posibila intrare in insolventa si faliment in momentul in care nu vor putea sa plateasca actionarii care vor sa se retraga din companie.Legea 151/2014, care clarifica statutul Rasdaq, a intrat in vigoare la finalul lunii octombrie. Consiliile de administratie ale companiilor listate pe Rasdaq vor trebui sa convoace AGA pana la sfarsitul lui februarie 2015 pentru a decide viitorul societatilor.In cazul in care AGA decide impotriva listarii pe o alta piata (practic se decide delistarea), actionarii au dreptul sa se retraga din companie, societatea urmand sa le cumpere actiunile detinute la un pret stabilit de un evaluator independent cu bani din profitul sau din rezervele disponibile. Problema este insa ca multe “rasdace” au pierderi si nici nu dispun de rezerve de cash semnificative pe care sa le foloseasca in aceasta situatie.Avocatii de la Tuca Zbarcea & Asociatii au organizat ieri un seminar la care au participat preponderent reprezentanti ai companiilor listate pe Rasdaq. Ce intrebari au avut companiile si cum au raspuns oficialii prezenti la eveniment? Ce se intampla daca societatea constata ca pretul stabilit de evaluator este prea mare pentru a putea fi platit / nu are suficiente lichiditati pentru a compensa actionarii care vor sa ‘iasa’ din companie? Dragos Calin (sef departament juridic SIF Transilvania): Este o problema a managementului sa faca rost de disponibilitati pentru a putea sa plateasca actionarii care vor sa se retraga din companie. Potrivit legislatiei in vigoare, plata actiunilor se poate face din profitul sau din rezervele disponibile. Exista desigur si riscul dizolvarii sau intrarii in insolventa daca societatea nu dispune de sumele respective; practic actionarii care vroiau sa se retraga devin astfel creditori. Ce se intampla daca societatea decide sa aprobe delistarea, insa doar in conditiile in care platile catre actionarii care vor sa se retraga se vor face doar in limita a X lei (suma decisa in AGA)? Silvana Ivan (partener al societatii de avocatura Tuca Zbarcea & Asociatii): Legalitatea unei astfel de hotarari va fi verificata de o instanta de judecata.Un actionar care solicita retragerea din companie, va putea renunta la solicitare dupa ce afla care este pretul (stabilit de evaluator) care urma sa ii fie achitat acestuia in cazul retragerii din societate?Silvana Ivan: Da, actionarul va putea sa renunte la solicitare dupa ce afla pretul la care urma sa ii fie “cumparat” pachetul de actiuni de catre companie. Pretul stabilit de evaluator va fi anuntat public printr-o raportare de catre companie.Un actionar majoritar care are obligatia sa faca oferta publica de preluare acum, pe Rasdaq, va mai fi nevoit sa faca oferta daca societatea se transfera pe ATS? Mircea Ursache (vicepresedinte ASF responsabil de piata de capital) : Astazi, teoretic el nu ar mai fi nevoit sa faca oferta dupa transferul de pe Rasdaq pe ATS. In curand va fi insa emis regulamentul de punere in aplicare a legii 151/2014 care va contine prevederi ce vor include aceasta obligativitate.Exista posibilitatea ca actionarul majoritar al unei companii de pe Rasdaq, interesat sa se delisteze fara a mai face oferta publica de cumparare catre minoritari, sa decida transferul de pe Rasdaq pe ATS pentru ca apoi, la cateva luni distanta de transfer, sa se delisteze si de pe ATS evitand astfel obligativitatea de a face oferta publica de cumparare la delistare? Silvana Ivan: Daca se dovedeste ca a fost vorba de o gandire menita sa eludeze obligativitatea de a face oferta publica, cred ca actionari minoritari pot gasi articole din legislatie la care sa apeleze si care in final sa duca la inversarea deciziei. Ce se intampla cu societatile aflate in insolventa in momentul in care acestea trebuie sa decida daca se delisteaza sau se transfera de pe Rasdaq? Silvana Ivan: Cel mai probabil acestea se vor duce natural in randul societatilor nelistate. Ce se intampla daca hotararile luate in AGA in care s-a decis delistarea sau listarea pe un ATS/o piata reglementata sunt contestate si anulate in instanta? Silvana Ivan: Daca in AGA anulata s-a decis transferul, desigur actionarii pot sustine o noua AGA in care sa voteze din nou transferul pe ATS sau pe o piata reglementata. Daca in schimb in AGA anulata s-a decis delistarea, exista riscul ca actionarii care vroiau sa iasa din societate sa isi piarda dreptul de a fi compensati (n.red. sa isi piarda dreptul de a fi “cumparati” de societate). Ce se intampla daca actionarii nu sunt de acord cu numirea evaluatorilor de catre Registrul Comertului (ONRC)? Silvana Ivan: Actionarii societatii in cauza pot face o contestatie si, daca se admite, va fi ales un alt evaluator. Ce se intampla daca actionarul considera ca pretul stabilit de evaluator nu este cel corect? Poate fi contestat pretul? Silvana Ivan: Raportul de evaluare nu este un act juridic si asadar nu poate sa fie atacat direct legal. In schimb, actionarul poate contesta auditorul, ONRC va respinge cel mai probabil contestatia, iar apoi actionarul poate ataca decizia de respingere a ONRC. Este o procedura destul de complicata. In mod evident, un actionar care vrea sa se retraga din companie va avea nevoie de avocati pentru a-si putea primi sumele stabilite de evaluator (daca compania refuza/nu poate sa ii plateasca respectivii bani). Care sunt sumele pe care actionarul le va avea de platit catre avocati?Silvana Ivan: Depinde de avocat si de valoarea pe care actionarul o are de recuperat, onorariul urmand sa varieze in functie de aceasta suma.