Au investit in Romania si au ramas captivi aici. Cu ce s-au pacalit fondurile straine de investitii - 21 mai 2014

Piata de capital romaneasca tine captive cateva fonduri de investitii straine. S-au dedicat aproape exclusiv Bursei din Bucuresti si, in perioada de boom, au cumparat actiuni ale unor companii promitatoare, dar de marime mijlocie si prea putin lichide, care nu au adus castigurile astepate. Unii administratori straini de investitii ar vrea sa le vanda acum, dar nu prea au cui. Un prizonier de lux pe piata romaneasca este marea banca de investitii americana Morgan Stanley, care are 19,8% din actiunile producatorului de fibre optice Romcab Tg Mures (MCAB). Morgan Stanley a cumparat si sustinut titluri MCAB in 2007, dovedind ca si marii speculatori ai lumii se pot insela privind perspectivele. In ciuda pesimismului deja instalat pe piata in 2007, marii speculatori de la Morgan Stanley au ajuns de la aproape 6% la aproape 23% din actiunile MCAB, doar in luna decembrie a aceluiasi an.Romcab Tg Mures (MCAB) este o producatoare profitabila de cabluri optice, cu exporturi consistente, dar nu este lichida, adica nu se pot usor gasi actiuni de cumparat si nici nu se pot vinde usor. La Bursa de Valori Bucuresti (BVB) nu s-au facut tranzactii decat de 2,6 milioane de lei in ultimele 52 de saptamani. Actiunile MCAB nu sunt lichide, ca vedetele Bursei de Valori Bucuresti (BVB), care pot fi vandute si cumparate si in volume mari. Morgan Stanley nu reuseste sa vanda MCAB si probabil ca a si renuntat sa o mai faca, tratand compania ca pe o investitie de tip private equity si nu ca pe una la bursa. Pe de alta parte, Morgan Stanley a investit, ca si multe alte zeci de fonduri de investitii mari si mici, si in vedetele BVB, societati lichide precum Fondul Proprietatea (FP), societatile de investitii financiare (SIF), OMV Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), BRD, Transgaz (TGN) si Transelectrica (TEL) si, mai nou Romgaz (SNG) si Nuclearelectrica (SNN). Promisiuni riscanteIn schimb, administratorii care au mizat pe promisiunile unor companii mai mici au scapat complet de dificultati doar vanzandu-si afacerea. Au contat, in 2007, pe faptul ca vor mai putea fructifica investitiile in companii promitatoare, mizand pe continuarea cresterilor la BVB. Nu au reusit nici acum.Doua exemple atrag atentia in mod deosebit: un fond olandez dedicat actiunilor romanesti si bulgaresti si un fond grec dedicat titlurilor de stat si obligatiunilor romanesti. Ambele au trecut in administrarea altor companii de management de investitii, modificandu-si sau chiar pierzandu-si identitatea. Administratorul celui dintai a fost cumparat. Al doilea, administrat de Alpha Bank, si-a impartit portofoliul intre un fond dedicat special salvarii finantelor Greciei si un alt fond propriu.Un alt treilea exemplu este cel al fondurilor controlate de alta banca greceasca, Eurobank, care a cumparat niste fonduri mutuale romanesti, a retras milioane de lei din ele si le-a dat in administrare filialei din Luxemburg. Au avut de suferit, dar au supravietuit fondurile suedeze si estoniene, pentru ca plasamentele romanesti nu au fost concentrate preponderent pe "promisiuni".O poveste olandeza,Roemeni en Bulgarije Fonds (RBF) este fostul nume al fondului unei companii olandeze de administrare de investitii (MEI), dedicat exclusiv Romaniei si Bulgariei. Era unul din motivele de bucurie ale perioadei de dinainte de criza, din moment ce piata romaneasca se dovedea suficient de atractiva ca sa justifice infiintarea unui fond aproape doar pentru ea. Actiunile bulgaresti nu acopereau decat 26% dintr-un portofoliu, care inca mai valora peste 135 de milioane de euro, la sfarsitul lunii iulie 2007, dupa prima corectie importanta care anunta criza. Atunci, un titlu RBF se vindea la bursa din Amsterdam cu peste 40 de euro. Intre timp, titlurile RBF au trecut prin ani de restrictii la tranzactionare si administratorul MEI a fost cumparat de alta companie de specialitate. Noul administrator, Palmer Capital, a incercat sa schimbe strategia de management, dorind sa largeasca aria geografica a plasamentelor. Drept care a si modificat numele fondului: Palmer Capital Emerging Europe Equity Fund (PCEEF). Incercarea Palmer Capital nu a dat rezultate deocamdata: fondul are in continuare 77% din active in actiuni romanesti, altele decit vedetele BVB, iar restul in companii bulgaresti. Valoarea fondului este, insa, de peste 33 de ori mai mica, mai ales din cauza prabusirii cotatiilor, care nu a fost urmata de o revenire pe masura.In portofoliul actual al fondului atarna greu si acum cele mai multe dintre promisiunile de acum sapte ani. Adica exact cele dintai sacrificate de piata, atunci, in anticiparea crizei.Prospectiuni Bucuresti (PRSN, 8,7% din activele fondului acum, fata de 8,5% acum sapte ani), de pe piata Rasdaq, ca si Condmag Brasov (COMI, 4,5% din PCEEF, 4,8% din RBF acum sapte ani), au fost si sunt dependente de comenzile Petrom si Romgaz, care aveau sa se reduca drastic. PRSN si COMI au intrat pe pierdere in criza. Si, oricum, cine ar mai fi cumparat actiuni in criza si mai ales in Romania, cand cele mai mari banci ale lumii erau in pericol de faliment, ca si multe guverne? Dintre vechile plasamente, in actualul Top 10 detineri ale fondului olandez care au mai ramas in portofoliu se mai remarca reputatia producatorului de cabluri electrice Iproeb Bistrita (IPRU, 6,5%, 2,7% acum sapte ani), si a producatoarei de filtre de aer, filtre auto, domestice si industriale si alte materiale plastice Romcarbon Buzau (ROCE, 5,6% acum fata de 2,2% din valoarea portofoliului de acum sapte ani). Surpriza: cea mai mare detinere a fondului este Romcab Tg Mures (MCAB), cu 11% din 5 milioane de euro (550.000 de euro), fata de 0,64% din 135 acum sapte ani, adica 864.000 de euro. Acum sapte ani in top 10 mai erau si furnizorul de servicii pentru extractia petrolului Rompetrol Well Services (PTR) si dezvoltatorul imobiliar Impact Bucuresti (IMP, 2,9%), nici acum refacut complet si doar o actiune bulgareasca (Orgachim, dar si aceasta o companie controlata de Policolor Bucuresti). Acum reprezentanta Bulgariei in Top 10 este Chimimport.Pe olandezii de la MEI, ca si pe administratorii altor zeci de fonduri i-au ademenit, dar in masuri diferite, si alte promisiuni acum sapte ani: compania imobiliara Imotrust (ARCV, 3,3%), mereu perdanta Rompetrol Rafinare Constanta (RRC, 2%), Compa Sibiu (CMP, 1,7%), Armax Gaz (ARAX, 1,34%), Cemacon Zalau (CEON, 1,20 din portofoliu, atunci), Mecanica Ceahlau (MECF, 0,89%).Ce se mai putea cumpara de la BVB in 2007? Pentru a avea complet tabloul promisiunilor nefructificate de fondurile de investitii, iata restul detinerilor RBF (sub 1%): Alro Slatina, Alumil Rom Industry, Antibiotice Iasi, Ardaf, Argus (ulei comestibil), Atlas Gip Ploiesti (servicii de sonda), Carbochim Cluj, Ceramica Iasi (caramizi), Comcereal, Comnord Bucuresti (alta imobiliara), Compania Hoteliera Intercontinental, operatorul portuar Comvex Constanta, Ductil Buzau, Electromagnetica Bucuresti, SSIF Broker Cluj, Tratament Balnear Buzias, IAR Brasov.Mai mult de jumatate din titlurile din 2007 nu mai erau in portofoliul fondului la sfarsitul anului trecut trecut, care mai are are actiuni la 18 emitenti, fata de 46 cate erau atunci. Cele mai multe dintre detinerile de mai sus ar fi mai degraba plasamente de tip private equity, daca ar avea si avantajul dreptului de a participa la administrarea companiilor. Si cele mai multe s-au aflat in portofoliile majoritatii fondurilor care au plasata o buna parte din banii lor in RomaniaCeea ce a reusit noul administrator al fondului olandez a fost sa creasca ponderea vedetelor in portofoliu. A aparut intre timp, desigur, si FP (5,8%), care acopera 26,2% din portofoliu impreuna cu SIF2, SIF3 si SIF5.RBF investise deja si in SIF-uri, dar toate cinci nu depaseau impreuna 14% din activele fondului, iar rostul lor era sa confere doar un grad minim de lichiditate portofoliului. Dintre vedetele portofoliului RBF ar mai trebui mentionate BRD si Transelectrica si poate si Biofarm (prima si ultima cu detineri de peste 2%). O poveste greacaIn februarie 2010, aflat in mare disconfort bilantier, grupul elen EFG Eurobank (actionarul majoritar al Bancpost) si-a retras aproape tot capitalul investit in doua mari fonduri mutuale romanesti, 68 de milioane de le. Filiala de la Bancpost care administra fondurile a ramas cu active nete in gestiune de doar 3,5 milioane de lei. Fondurile romanesti au devenit apoi subfonduri ale unor vehicule de investitii inregistrate in Luxemburg.La sfarsitul lui 2010, (LF) EQUITY - Dynamic Romanian Fund, fondul luxemburghez denominat in lei al EFG Eurobank si, practic, mostenitor al unui fond de acelasi tip administrat de Bancpost pe vremuri, avea plasamente in cam aceleasi actiuni ca fondul olandez citat mai sus. Se mai adaugau: Albalact, Azomures Targu Mures, Banca Comerciala Carpatica, Banca Transilvania , Petrom si alte actiuni de mana intai, dar si Bucur Bucuresti, Dafora Medias, Electrocontact Botosani si chiar Oltchim. Alta poveste greacaIn februarie 2009 mai exista inca fondul Alpha Romania Foreign Balanced Fund, care era dedicat, evident, Romaniei. Era un fond administrat de compania de specialitate a Alpha Bank. 24% din activele sale de atunci, de circa 9,5 milioane de euro, erau plasate in obligatiuni ale Guvernului Romaniei si alte peste 12% in actiunile Transgaz, Petrom si Transelectrica. Alpha Asset Management mai administra un fond cu expunere pe Romania, Alpha Select South - East Europe Foreign Equities Fund, care avea plasate pe piata noastra circa 13% din activele de 7,9 milioane euro. Hellenic Financial Stability Fund, un vehiculul destinat salvarii a cat mai multe active de efectele falimentului finantelor Greciei a achizitionat o parte din activele Alpha Romania Foreign Balanced Fund, acesta fiind topit in Alpha Select South East Europe. Aceasta poveste greaca nu are de a face, insa, neaparat cu calitatea plasamentelor, ci cu amenintarea falimentului guvernului grec. Altfel, obligatiunile romanesti erau mult mai bine cotate pe piata decat cele grecesti, desi nu suficient de bine ca sa se aglomereze investitorii. SupravietuitoriiFondurile de investitii cu expunere pe Romania, administrate de compania suedeza East Capital, o veterana a pietei romanesti si cele ale firmei estoniene Trigon Capital au supravietuit tocmai datorita deiversificarii regionale mai vaste si a celei pe Romania maiputin riscate pe promisiuni". Unele dintre aceste fonduri au apelat la fuziuni si redenumiri, altele si-au lichidat pozitia pe Romania, asa cum a facut Trigon Blatic Fund.