Industria europeana a fondurilor de investitii a atras in S1 subscrieri nete de 91,5 miliarde de euro - 09 septembrie 2011
Previziunile pozitive privind mersul economiei din primele luni ale anului au adus cu ele cresteri pe pietele bursiere, iar in industria europeana a fondurilor de investitii acestea s-au tradus prin diminuarea aversiunii la risc si prin schimbarea strategiei investitionale. Investitorii au manifestat un interes mai redus pentru fondurile monetare si de obligatiuni si unul in crestere pentru cele de actiuni sau echilibrate. In Romania situatia sta exact invers, pe fondul unei puternice aversiuni fata de risc. Previziunile pozitive privind accelerarea cresterii economice la nivel global din prima parte a anului au adus cu ele avansuri pe pietele bursiere. In acest context, aversiunea la risc a scazut, iar investitorii europeni au inceput sa-si retraga banii din fondurile de investitii cu plasamente monetare, care prezinta riscuri reduse, dar si randamente pe masura, si sa-i plaseze in fonduri de actiuni sau fonduri echilibrate. Odata cu aparitia primelor semne de incetinire a avansului economic, si mai ales pe fondul acutizarii crizei datoriilor suverane, aversiunea la risc a crescut, astfel ca in luna mai s-a observat o tendinta de revenire la plasamentele in fonduri cu riscuri mici, precum cele monetare sau de obligatiuni. In iunie, investitorii au continuat sa-si retraga banii din fondurile de actiuni, dar mai ales au rascumparat masiv fonduri de obligatiuni, cele doua segmente de piata inregistrand retrageri nete de 2,6 miliarde de euro si, respectiv, 36,1 miliarde de euro. Cele mai consistente subscrieri au fost consemnate de fondurile echilibrate, de 6,3 miliarde de euro. Daca la nivelul fondurilor deschise s-au inregistrat retrageri de 29 de miliarde de euro, fondurile inchise au avut plasamente nete de 8,5 miliarde de euro in iunie, de aproape 10 ori mai mari decat in luna precedenta. Plasamente mai mari in fonduri inchise Industria europeana a fondurilor de investitii a inregistrat in prima jumatate a anului subscrieri nete de 91,5 miliarde de euro, cu 16,4% mai mult decat au plasat investitorii in aceste vehicule investitionale in intervalul ianuarie-iunie al anului trecut. In ceea ce priveste fondurile deschise de investitii, valoarea subscrierilor nete s-a ridicat la 43,8 miliarde de euro, cu 151,7% mai mare decat nivelul din perioada similara a anului trecut, de 17,4 miliarde de euro. Plasamentele nete in fonduri inchise au fost mai mari, de 47,7 miliarde de euro, dar cu toate acestea au inregistrat o diminuare fata de nivelul din primele sase luni ale anului trecut, de 61,2 miliarde de euro. In afara de fondurile de investitii cu plasamente monetare, toate celelalte categorii au inregistrat subscrieri nete pozitive. Din categoria fondurilor inchise, cele speciale au avut parte de cele mai mari subscrieri nete, de 41,8 miliarde de euro, mai mici insa cu 21% comparativ cu plasamentele din primele sase luni ale anului trecut. Plasamente mai reduse au fost inregistrate si la nivelul fondurilor inchise cu plasamente imobiliare si a celor din categoria altele, de 3,6 miliarde de euro si 2,2 miliarde de euro, in coborare cu 16,3% si, respectiv, 43,6% fata de nivelurile consemnate in prima jumatate a anului trecut. Fondurile monetare, singurele cu retrageri nete Investitorii au retras din fondurile monetare aproape 40 de miliarde de euro in primul semestru, mult mai putin insa decat retrasesera in aceeasi perioada din anul 2010, cand subscrierile nete s-au ridicat la -90,7 miliarde de euro. Totodata, investitorii au plasat in intervalul ianuarie-iunie numai 14,8 miliarde de euro in fonduri de obligatiuni, cu 72% mai putin decat in perioada similara din 2010. Pe de alta parte, fondurile echilibrate au atras cele mai mari subscrieri nete, de 41,8 miliarde de euro, cu 6,36% peste nivelul celor din primul semestru al anului trecut, de 39,3 miliarde de euro. Fondurile din categoria altele au inregistrat o dublare a plasamentelor, de la 7,4 miliarde de euro in primele sase luni ale anului trecut la 15,5 miliarde de euro, in timp ce fondurile de actiuni au cunoscut un avans de 30% in acest sens, inregistrand subscrieri nete de 11,3 miliarde de euro, fata de 8,7 miliarde de euro in acelasi interval de anul trecut. Active nete in crestere cu 8% La jumatatea anului, piata fondurilor de investitii din Europa avea active nete de 7.896 de miliarde de euro, cu 8,13% peste nivelul inregistrat la mijlocul anului trecut, de 7.302 miliarde de euro, dar cu 0,44% sub valoarea raportata la finele lui 2010, de 7.931 de miliarde de euro. Diminuarea usoara a averii detinute de fondurile de investitii are drept cauza principala volatilitatea ridicata de pe piata financiara globala indusa de incertitudinea prilejuita de criza datoriilor suverane si, respectiv, scaderea pietelor bursiere. Strategia romanilor, diferita de cea la nivel european Daca la nivel european, fondurile monetare sunt singurele care au inregistrat retrageri nete, pe piata locala acest tip de fonduri au consemnat printre cele mai mari subscrieri nete. Aceasta realitate arata faptul ca romanii prezinta o aversiune la risc mult mai mare decat cea existenta in industria europeana a fondurilor mutuale si dat fiind acest aspect, se multumesc cu randamente mai reduse. In primul semestru al anului, cele mai mari plasamente au fost realizate la nivelul fondurilor din categoria „Altele”, care au politici de investitii foarte diversificate si care au atras fonduri de 420 de milioane de lei. Faptul ca plasamentele cele mai consistente se regasesc in acest tip de fonduri releva de asemenea preferinta romanilor pentru diversificarea portofoliilor in vederea diminuarii riscurilor. Fondurile monetare si cele de obligatiuni ocupa urmatoarele doua pozitii in topul subscrierilor nete, cu plasamente de 399 de milioane de lei si, respectiv, 260 de milioane de lei, in timp ce fondurile de actiuni si cele diversificate au consemnat retrageri nete de 6,4 milioane de lei si, respectiv, 0,4 milioane de lei. Pe de alta parte, fondurile inchise au atras 32,7 milioane de lei in primul semestru.