Mai merita resuscitata piata Rasdaq? - 01 februarie 2011

Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital (AIPC) solicita Fondului Proprietatea (FP), fondurilor de investitii si societatilor de investitii financiare sa se alature asociatiei in incercarea de a opri Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa desfiinteze piata Rasdaq si sa mute companiile pe BVB sau ATS. "Avand in vedere ca masura abuziva de a retrograda anumite actiuni de pe piata Rasdaq pe sistemul alternativ de tranzactionare (ATS) afecteaza interesele a foarte multi participanti pe piata de capital, ne-am dori o mai mare implicare a acestora. Pe langa societatile de investitii financiare, fonduri de investitii romanesti si straine, o mare expunere pe piata Rasdaq are si Fondul Proprietatea", se arata intr-un comunicat al AIPC remis redactiei. Administratorii de fonduri de investitii contactati ieri de Curierul National nu erau convinsi ca aceasta este o lupta care merita data. Parerea unanima pare a fi insa aceea ca statutul pietei Rasdaq trebuie clarificat cat mai repede, starea de incertitudine nefiind folositoare pentru nimeni.Dragos Neacsu, CEO la Erste Asset Management si vicepresedinte al Consiliului Director al Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF) a spus ca urmeaza sa existe si o discutie la nivel de asociatie pentru comunicarea unui punct de vedere comun. "Ce vad eu insa din punctul de vedere al observatorului este ca lucrurile se indreapta tacit catre o anumita directie", a declarat Neacsu departajand clar emitentii de pe piata Rasdaq. Pe de o parte, sunt companiile care vor sa foloseasca piata de capital ca sursa de finantare, sunt interesate de lichiditate si sunt preocupate de transparenta. Acestea vor merge catre piata reglementata, in timp ce companiile care nu vor raporta si nu urmaresc indeplinirea unor cerinte minime nu vor putea tine pasul cu celelalte companii listate. "Companiile care au viata vor decide sa faca pasul catre Bursa, iar celelalte raman pasive in asteptarea unei decizii administrative din partea reglementarilor", a spus Neacsu.Dan Popovici, director de investitii la OTP Asset Management, a mentionat aceasta "problema istorica", a prezentei pe piata Rasdaq a unor societati care au ajuns acolo fara voia lor. "Adevarul este ca nici managementul si nici actionariatul respectivelor companii nu si-au dorit sa fie listate pe Bursa. Au vazut acest lucru mai degraba ca pe o bataie de cap. Nu au accesat piata pentru majorari de capital si au intotdeauna probleme cu lipsa de transparenta", a afirmat Popovici.Reprezentantii AIPC au insa cu totul alta perspectiva. Astfel, includerea companiilor in Programul de Privatizare in Masa (PPM) din 1996 reprezinta in sine un acord al emitentilor, iar statutul pietei Rasdaq a fost dintru inceput unul de piata reglementata: prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului 5 din 1 martie 1997, articolul 3, aliniatul 1 stipuleaza ca "Modificarile aduse statutului vor include prevederi referitoare la tipul societatii PPM, structura actionariatului rezultata in urma aplicarii procedurilor de privatizare in baza Legii 55/1995, piata organizata a valorilor mobiliare pe care vor fi tranzactionate actiunile respectivei societati PPM". Din cele mentionate mai sus rezulta ca incepand din 1997, actionarii emitentilor proveniti in urma Programului de Privatizare in Masa si-au dat acordul cu privire la tranzactionarea actiunilor pe piata Rasdaq, o piata reglementata inca din 1996.""Tema este depasita si ar fi trebuit transata demult", spune Neacsu care insa a sesizat ca CNVM nu a incercat sa grabeasca un deznodamant privind soarta pietei Rasdaq. El crede, insa, ca o crestere a lichiditatii Bursei dupa listarea FP va accelera procesul de trecere a unor companii catre piata reglementata incepand cu a doua parte a acestui an. "Astfel se va mari distanta intr-un numar redus de emitenti cu risc mediu sau chiar ridicat ce prezinta interes din perspectiva investitorilor si majoritatea societatilor care sunt din start lipsite de atractivitate", a mai comentat seful Erste AM.CNVM a supus dezbaterii publice, la inceputul acestui an, un proiect de instructiune potrivit careia unele companii de pe Rasdaq vor fi mutate pe BVB, iar altele pe ATS. BVB va selecta si va transmite Comisiei lista emitentilor care la data de 31 decembrie indeplineau conditiile de admitere pe o piata reglementata. Ulterior, Bursa va informa firmele care indeplinesc conditiile, concomitent cu notificarea CNVM, iar acestea vor avea obligatia sa consulte actionarii cu privire la transferul la cota BVB. Actiunile societatilor care nu indeplinesc conditiile pentru piata principala vor fi tranzactionate pe sistemul alternativ de tranzactionare ATS dupa 18 luni de la intrarea in vigoare a instructiunii.Dincolo de incertitudinile de ordin legislativ, fondurile nu pot investi, aloca sume importante companiilor de pe Rasdaq datorita volumelor mici realizate pe aceasta piata. "Problema esentiala este lipsa de lichiditate, care este obiectiva si nu de ordin subiectiv. Riscul de lichiditate este unul important pe care trebuie sa il ia in calcul un administrator atunci cand cauta plasamente pentru banii contributorilor", spune Dragos Neacsu. El spune ca rulajele reduse de pe Rasdaq se datoreaza unui numar scazut de investitori care sunt dispusi sa isi asume riscul legat de volatilitate pentru a genera profituri mai mari. Profilul de investitor speculativ, orientat pe o structura a portofoliului cu grad ridicat de risc este exceptia si nu regula in Romania, unde cei mai multi investitori vizeaza plasamente in instrumente cu nivel de risc scazut spre moderat. "Este si motivul pentru care in prezent avem un risc marginal fata de piata Rasdaq", a mai zis Neacsu.Dan Popovici spune ca fondul OTP are sume investite pe aceasta piata. "In momentul de fata avem expuneri pe Rasdaq, insa acestea sunt mici datorita riscului de lichiditate. Doar pe cateva companii sunt rulaje mai bune, in timp ce pe unii emitenti se fac doar tranzactii sporadice", a spus Popovici specificand ca societatile din respectiva categorie nu intra in sfera de interes a OTP. Au fost preferate companiile cu notorietate precum Albalact SA (ALBZ), Armax Gaz Medias (ARAX) sau Prospectiuni SA (PRSN). Cea mai mare parte a pachetelor au fost cumparate inainte de specificatiile din 2008 ale CNVM potrivit carora Rasdaq nu ar fi piata reglementata in acceptiunea directivei MiFID a Uniunii Europene. "Chiar si ulterior am facut tranzactii, insa procentual cota este mica raportata la activul net", a afirmat Popovici, adaugand ca pe un fond alocarea este mai mica de 1%. Reglementarile permit expuneri de pana la 10% pe societatile nelistate, astfel incat participatiile pe emitenti listati pe Rasdaq au putut fi pastrate. "Sunt companii care fundamental sunt interesante, insa limitarea este data lichiditate", spune Popovici care crede ca trecerea acestora pe o piata reglementata ar putea rezolva problema respectiva. Optiunea catre care inclina Bursa pentru atragerea emitentilor lichizi catre piata Rasdaq pare a fi cea care se impune. Dragos Neacsu spune ca structura actionariatului BVB, unde sunt reprezentati intermediari impune acest interes al operatorului de piata in special catre companiile pe care se fac volume. Astfel, este pe deplin justificat dn punct de vedere comercial ca Bursa sa incerce sa promoveze emitentii pentru care exista interes si care au masa critica pentru a ajunge in radarul investitorilor.Totusi, Neacsu are rezerve asupra potentialului societatilor de pe Rasdaq: "Nu vreau sa validez aceasta mica legenda potrivit careia pe aceasta piata pot fi gasite asa-numitele growth-stocks." In opinia reprezentantului Erste, exista o confuzie la nivelul investitorilor romani cu privire la ce inseamna o actiune de crestere. Aceasta nu este o actiune uitata, nu poate fi reprezentata de o companie care sta undeva ascunsa, nevazuta de nimeni si, odata cu descoperirea ei ar deveni atractiva si ar creste rapid in baza unor intrari de capital sustinute. "Growth-stocks nu ar putea fi decat cele ale companiilor care activeaza in sectoare care au un ciclu de crestere mai accelerat decat cel al PIB-ului, or sectoarele care au supraperformat in ultimul deceniu au fost slab reprezentate atat la BVB cat si pe Rasdaq", a mai spus Neacsu. "Perlele" de pe Rasdaq reprezinta asadar doar un "mit" intretinut de speranta unor investitori.Pentru a avea insa pe piata de capital romaneasca oportunitati de investitii in actiuni de crestere mai nimerita ar fi listarea unor companii dinamice din sectoare care urmeaza sa supraperformeze in anii urmatori. Pentru acest lucru, insa, casele de brokeraj rebuie sa isi depaseasca statutul actual de simpli intermediari si sa se apropie de cel de "investment banker". In perioda urmatoare vor fi companii care, atingandu-si anumite plafoane de indatorare in relatiile cu bancile, vor fi silite sa caute finantarea pe piata de capital. In aceste circumstante, societatile de servicii si investitii financiare vor trebui sa isi asume un rol de activ in atragerea companiilor catre Bursa. In perspectiva unui rating de tara imbunatatit, Neacsu se asteapta la o efervescenta pentru urmatorii doi-trei ani in care la BVB am putea avea mai multe emisiuni de actiuni si de obligatiunicorporative. Casele de brokeraj trebuie sa se pregateasca inca de pe acum pentru a face fata unui val de oferte publice incepand cu a doua parte a anului viitor sau poate in 2012-2013. "Sunt lucruri care trebuie demarate din timp si sunt mult mai viabile pentru dezvoltarea pietei de capital romanesc decat aceasta odisee a mirajului pietei Rasdaq", a conchis Dragos Neacsu.Asociatia Investitorilor aminteste ca in prospectul de admitere la tranzactionare a Fondului Proprietatea sunt mentionate categoriile de active in care Fondul poate investi si atrage atentia ca pe acea lista nu se regasesc actiunile de pe sistemele alternative de tranzactionare. "Retrogradarea unor emitenti din portofoliul FP pe sistemul alternativ de tranzactionare ar duce la situatii in care, de exemplu, in urma unei majorari a capitalului social al unui emitent, FP ar avea detinerea diluata deoarece nu va putea subscrie la majorarea capitalului social al acestuia", conform comunicatului. Ca atare, administratorul Franklin Templeton ar trebui sa se implice sa pastreze statutul de piata reglementata pentru Rasdaq, unde FP are deja expuneri.Reprezentantii investitorilor arata ca Fondul Proprietatea este actionar la 20 de companii listate pe piata Rasdaq. FP are actiuni la Primcom (PRIB) - 78,97%, Alcom Timisoara (ALCQ) - 71,89%, Prestari Servicii (PRVD) - 70,55%, Telerom Proiect (TEBV) - 68,63%, Delfincom (DELF) - 65,5%, Romplumb (ROMR) - 51%, Vitacom (VITO) - 46,91%, Turdapan (TUSB) - 44,06%, Severnav (SEVE) - 39,1%, Forsev (FORS) - 28,14%, Romaero (RORX) - 21%, Conpet (COTE) - 20,05%, Palace Sinaia (PACY) - 15,42%, Mecon Brasov (MECP) - 12,51%, Comcereal Cluj (COCL) - 11,36%, Mecanoenergetica (MEGU) - 10,07%, Comcereal Harghita (CHAR) - 10,03%, Comcereal Fundulea (CCFD) - 3,35%, Resib Sibiu (RESI) - 2,87%, IOR (IORB) - 2,81%.