Surpriza neplacuta: ING, unul dintre cei mai mari brokeri, iese de pe bursa dupa 15 ani - 02 octombrie 2012

Bursa ramane fara unul dintre cei mai mari brokeri dupa ce ING a anuntat ieri ca inchide operatiunile de brokeraj pe mai multe piete. ING va inchide operatiunile de brokeraj din Romania, ca urmare a deciziei grupului olandez de a se retrage la nivel global de pe toate pietele unde are astfel de activitati, cu exceptia zonei Benelux (Belgia, Olanda si Luxemburg) si a Poloniei. Pentru bursa de la Bucuresti aceasta este o veste foarte proasta, in conditiile in care ING era unul dintre cei mai mari intermediari din piata si una dintre portile de intrare pentru banii fondurilor de investitii straine pe piata locala.ING a fost in primele noua luni al doilea intermediar de pe bursa, pe piata de actiuni, cu tranzactii de 1,5 mld. lei (340 mil. euro) si o cota de piata de 12%. Olandezii au intrat pe piata locala de capital in 1998, iar o data cu ei au venit si o serie de investitori mari, bursa de la Bucuresti devenind dintr-o data vizibila pentru fondurile mari de investitii care activau la Londra sau alte centre comerciale.Brokerii ING i-au adus pe bursa pe americanii de la Artio (Julius Baer), care au venit cu zeci de milioane de euro pe piata locala intre 2000 si 2004 cand putini investitori straini descoperisera Petrom, BRD sau SIF-urile. "ING a intrat pe piata in 1998, cand jocurile le faceau CA IB, Bank Austria, ABN sau SocGen. In acea perioada, multe firme de brokeraj s-au inchis sau au iesit de pe piata din cauza crizei din 97-98, dar in locul lor au aparut altele la fel de puternice. Acum problema e ca nu mai apare nimeni", comenta ieri unul dintre concurentii brokerilor de la ING.In ciuda plecarii unui competitor puternic, brokerii care raman nu sunt deloc fericiti de situatia actuala de pe piata, chiar daca teoretic isi vor putea imparti cota de piata a ING. "Efectul iesirii ING este foarte negativ. Ramanem cu o piata mica, fara investitori, cu politicieni care nu stiu ce inseamna bursa. Pana facem noi privatizarile nu mai ramane nimic", mai spunea acelasi broker.In urma acestei decizii globale a olandezilor de la ING, bursa de la Bucuresti va deveni si mai putin vizibila pentru investitorii straini. Spre deosebire de alte piete unde ING isi va inchide operatiunile, care sunt deservite de nume mari ale brokerajului international, precum Goldman Sachs, Morgan Stanley, Citi, Credit Suisse sau Deutsche Bank, pe bursa de la Bucuresti sunt tot mai putini brokeri de talie internationala.In ultimii ani, majoritatea bancilor internationale de pe piata si-au restrans operatiunile de brokeraj, internalizandu-le in cadrul bancii. Cel mai recent exemplu este UniCredit, care urmeaza sa-si inchida firma de brokeraj (UniCredit CA IB Securities), urmand ca serviciul sa fie internalizat intr-un departament din banca, intr-o formula mai restransa. Ca si in cazul ING, decizia a fost luata la nivel de grup si vizeaza mai multe piete."Operatiunile de brokeraj din Europa Centrala si de Est si Rusia se inchid, cu exceptia Poloniei, unde avem o prezenta solida. Evident, ramanem in zona Benelux (Olanda, Belgia, Luxemburg - n. red.), piata noastra de baza", a declarat pentru purtatorul de cuvant al ING Commercial Banking Londra Adrian Simpson, citat de Mediafax.Atat ING, cat si UniCredit si-au mentinut operatiunile pe bursa din Polonia, care a fost cea mai dinamica piata in ultimii ani din punctul de vedere al ofertelor publice derulate, datorita implicarii puternice a statului care si-a derulat programul de privatizari prin bursa. Rezultatul acestor miscari este ca in urmatorii ani decalajul dintre bursa poloneza si cea romaneasca va creste in loc sa scada, deoarece banii fondurilor straine vor merge acolo unde sunt prezente numele puternice ale finantelor internationale. In prezent, pe bursa de la Bucuresti tranzactiile zilnice cu actiuni sunt de 5-10 mil. euro, in timp ce la Varsovia se ruleaza zilnic 150-200 mil. euro.O alta consecinta va fi ca statul va gasi tot mai greu intermediari si cumparatori pentru ofertele publice pe care le are in plan si ii va fi tot mai dificil sa obtina un pret bun din vanzarea de actiuni in companii precum Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Petrom.Altfel ar fi stat poate lucrurile daca statul si-ar fi respectat angajamentele si ar fi derulat privatizarile asumate prin bursa, iar prin intermediul CNVM ar fi facut piata mai atractiva pentru investitori printr-o legislatie mai clara si o protectie mai buna a investitorilor.Pe de alta parte, situatia actuala este si rezultatul activitatii din ultimii 17 ani a brokerilor locali, care nu au reusit sa se puna de acord privind o directie comuna de dezvoltare a bursei si si-au pus bete in roate unii altora, in loc sa incerce sa colaboreze pentru a creste piata. Astfel, spre deosebire de Polonia, unde bursa este de stat, iar statul a sprijinit puternic dezvoltarea ei, in Romania bursa a fost a brokerilor si nu s-a intamplat nimic.Consecinta este ca acum companiile locale care au nevoie de finantare nu au in bursa o alternativa si sunt dependente de banci, iar pentru antreprenorii locali optiunile sunt foarte putine.Brokerii sunt nemultumiti de situatia actuala desi sunt si ei printre responsabilii pentru ca s-a ajuns aici. Razboiul comisioanelor a facut ca tarifele incasate de la investitori sa nu mai acopere nici macar costurile de functionare ale firmelor de brokeraj. Aproape toate firmele de brokeraj de pe piata au avut pierderi operationale in ultimii ani si au supravietuit datorita vanzarilor de actiuni ale Bursei de Valori Bucuresti.Rezultatele financiare ale diviziei de brokeraj a ING nu mai sunt publice de cand ING Securities a fost desfiintata, iar operatiunile au fost internalizate in banca, la inceputul lui 2007. Totusi, din rezultatele publicate de celelalte firme de brokeraj rezulta ca in 2011 veniturile din brokeraj ale ING au fost de circa 1-2 mil. euro. UniCredit CA IB Securities, o firma de brokeraj de talie apropiata cu ING, cu profil de clienti asemanator, a avut anul trecut afaceri de 5,9 mil. lei (1,39 mil. euro) si pierderi de 4 mil. lei (940.000 de euro)."Cu cat raman mai putini jucatori pe piata, cu atat trebuie sa investesti mai mult, iar la cum arata bursa de la Bucuresti acum nu stiu daca merita", spunea ieri un broker.Prezenta pe piata a unor intermediari de talie internationala precum ING si UniCredit, care au departamente de research si vanzari si tin in mod constant legatura cu investitori straini, face mai usoara misiunea brokerilor locali, care pot beneficia ulterior de venirea pe piata a acestor clienti.In plus, pe piata sunt putine firme de brokeraj care au talia si experienta necesara pentru a intermedia oferte publice cum sunt cele ale statului. Drept dovada, pentru mandatul listarii Nuclearelectrica se bat doar doua consortii locale, Swiss Capital cu BT Securities si Intercapital Invest cu cehii de la Wood.ING a fost implicata de-a lungul timpului in tranzactii importante, precum listarea retailerului IT&C Flamingo International, in 2006, cea mai mare oferta derulata de o companie privata pe bursa de la Bucuresti (12 mil. euro, impreuna cu Raiffeisen), listarea Fondului Proprietatea, in ianuarie 2011 (impreuna cu Raiffeisen si BRD), sau oferta de preluare a Azomures de catre elvetienii de la Ameropa Holding, in iunie 2012.In 2005-2006, ING era lider in topul brokerilor, dar a pierdut aceasta pozitie in 2007 odata cu plecarea directorului de tranzactionare Bogdan Juravle. In prezent, Juravle conduce cea mai mare firma de brokeraj locala, Swiss Capital, la care este si actionar, cu 47,5% din actiuni. El a preluat firma de la belgienii de la KBC, care au iesit din piata anul trecut.ING a fost una dintre principalele pepiniere pentru tinerii brokeri. Pe la ING au mai trecut Ioana Pop, care in prezent lucreaza la biroul din Londra al cehilor de la Wood, si Nicoleta Banica, in prezent director de vanzari la UniCredit CA IB Securities.Operatiunile ING pe piata de capital erau coordonate de Florin Ilie, care era si seful departamentului de equity research.